Tehnică&Inventică

În general motoarele ionice sunt folosite pentru zborurile cosmice de lungă durată. Din nefericire, acestea oferă tracțiuni foarte mici și nu pot fi folosite decât în condițiile vidului interplanetar. De mai multă vreme sunt cunoscute versiuni ale acestor motoare, care pot funcționa în atmosfera terestră. Doi cercetători de la MIT au evaluat eficiența propulsoarelor bazate pe ”tracțiune electrohidrodinamică”.

Cercetătorii Universității Stanford au creat baterii complet transparente, cea din urmă componentă care mai avea de atins acest prag în vederea creării de dispozitive electronice prin care ochiul uman să poată vedea.

Carmen Torres, o femeie nevăzătoare în vârstă de 58 de ani din SUA, a devenit prima persoană din Florida cu un implant de ochi bionic. Dispozitivul îi permite, pentru prima oară în 13 ani, să vadă lumina și să distingă forme simple, urmând ca, prin antrenament, să observe din ce în ce mai multe detalii din lumea înconjurătoare.

Cercetătorii Universității din California în Berkeley au dezvoltat un material flexibil ultra-subțire cu proprități camaleonice, capabil să își schimbe culoarea la comandă, prin exercitarea unei forțe asupra sa.

Motorul Stirling, inventat cu aproape 200 de ani în urmă, i-a inspirat pe cercetătorii Clemens Bechinger și Valentin Blickle, de la Universitatea din Stuttgart, Germania, să creeze o replică miniaturală funcțională – un generator de energie constituit din numai o particulă cu lungimea de trei micrometri.

Contrar a ceea ce, probabil, bănuiesc profanii, tehnologia actuală este departe de a-l putea încorona pe om stăpân al sunetului. Dincolo de câteva materiale absorbante fonic, ce ne permit un oarecare control asupra undelor sonore în mediu închis, dispunem de foarte puține tehnologii capabile să ne ofere capacitatea de a decide tiparele de manifestare acustică.

O echipă de inventatori ucraineni a realizat o mănuşă tehnologizată, numită EnableTalk, care poate converti limbajul semnelor în vorbire curentă. Pentru această invenţie, ucrainenii au câştigat în Australia competiţia de inventică Microsoft Imagine Cup.

Aripile iridescente  ale fluturilor tip Morpho par să fie noua senzație în gama de materiale fabuloase tipice regatului animalelor, deoarece ele au (și) rolul de senzori termici ultra-sensibili.