Un misterios ciclu solar de 100 de ani ar putea reîncepe… O potențială bombă pentru anii următori?

Activitatea solară, care are o influență crucială asupra planetei noastre, trece prin cicluri regulate. Însă o nouă descoperire sugerează că cicluri mai puțin cunoscute ar putea avea un impact mult mai mare decât se credea până acum. Ciclul solar Gleissberg, cu o durată de 100 de ani, s-ar putea trezi după mai multe decenii de latență. Dacă acest lucru se confirmă, ar putea da peste cap previziunile noastre privind vremea spațială și impactul asupra tehnologiilor noastre. Dar ce înseamnă acest lucru pentru noi și de ce este această descoperire atât de importantă?

Soarele, steaua noastră, trece prin cicluri de activitate care fluctuează la fiecare 11 ani. Aceste cicluri afectează în mod direct condițiile meteorologice spațiale care afectează Pământul. Atunci când Soarele se află într-o fază de maxim solar, acesta generează furtuni solare puternice care pot interfera cu sateliții, pot provoca pene de curent și pot produce aurore boreale magnifice. Aceste fluctuații, cunoscute sub numele de ciclul petelor solare, sunt bine studiate și monitorizate în mod regulat. Cu toate acestea, oamenii de știință știu, de asemenea, că există cicluri mai lungi care influențează activitatea solară pe perioade mai lungi de timp. Unul dintre acestea este ciclul Gleissberg (GSC), un fenomen misterios care oscilează la fiecare 80-100 de ani. Acest ciclu, care reglează intensitatea petelor solare, rămâne puțin înțeles, dar ar putea avea o influență mai mare decât se preconizează asupra activității solare pe termen lung.

Oamenii de știință tocmai au făcut o descoperire care ar putea pune sub semnul întrebării ceea ce știm despre activitatea solară pe termen lung. Conform unui studiu recent, care a fost publicat în AGU Space Wheater, ciclul Gleissberg ar putea să „reînceapă”. Acest fenomen ar putea explica de ce activitatea solară a maximului solar 25, care a început în 2024, este mult mai intensă decât se preconiza. Echipa de cercetători a analizat variațiile fluxului de protoni capturați de sateliți în centura de radiații a Pământului, o regiune în care particulele solare sunt prinse de câmpul nostru magnetic. Fluxul de protoni crește atunci când activitatea solară este scăzută și scade atunci când aceasta este ridicată. Analiza lor arată că, în ultimul an aproximativ, fluxul a început să scadă, sugerând că am trecut de „minimul” ciclului Gleissberg. Cu alte cuvinte, am putea fi pe cale să intrăm într-o fază în care activitatea solară va crește semnificativ.

Dacă ciclul Gleissberg a reînceput într-adevăr, acest lucru ar putea avea consecințe majore pentru tehnologia și misiunile noastre spațiale. Creșterea activității solare prognozată pentru următoarele câteva decenii ar putea prezenta mai multe riscuri:
Riscuri pentru sateliți: Creșterea activității solare ar putea perturba sateliții aflați pe orbită, care sunt vulnerabili la radiații și furtuni solare. Unii sateliți ar putea fi chiar scoși de pe orbită de expansiunea atmosferei Pământului ca urmare a creșterii activității solare.
Impactul asupra astronauților: Creșterea numărului de erupții solare ar putea expune astronauții la radiații periculoase. Având în vedere numărul mai mare de misiuni spațiale planificate pentru anii următori, în special către Lună și Marte, aceste riscuri devin din ce în ce mai îngrijorătoare.
Perturbări ale tehnologiilor terestre: Furtunile solare puternice pot perturba comunicațiile și sistemele GPS și chiar provoca pene de curent pe Pământ. Creșterea activității ar putea exacerba aceste fenomene și ar putea afecta semnificativ viața noastră de zi cu zi.
Aurore boreale mai spectaculoase: Din punct de vedere pozitiv, aurorele boreale, aceste fenomene luminoase spectaculoase, ar trebui să devină și mai vizibile și impresionante în regiunile apropiate de poli. Prin urmare, locuitorii anumitor regiuni se vor putea bucura mai regulat de aceste „lumini ale cerului”.

Ceea ce face ciclul Gleissberg deosebit de dificil de studiat este natura sa pe termen lung și faptul că este dificil de prevăzut. Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin mecanismul său și influența sa exactă asupra ciclurilor solare mai scurte, cum ar fi petele solare. Datele recente arată unele tendințe interesante, dar cercetătorii avertizează că este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive. Mai mult, acest ciclu vechi de un secol rămâne un mister în parte pentru că a fost observat doar în ultimele decenii, datorită progreselor tehnologice care au făcut posibilă studierea activității solare în detaliu. Înainte de aceasta, efectul GSC era dificil de detectat și a fost nevoie de mai multe decenii de date pentru a începe să se înțeleagă amploarea sa.

Dacă cercetătorii au dreptate și ciclul Gleissberg reîncepe, acesta ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care prognozăm activitatea solară în următoarele decenii. Oamenii de știință vor trebui să ia în considerare acest ciclu lung pentru a anticipa mai bine perioadele de activitate solară ridicată și pentru a proteja tehnologiile spațiale și infrastructurile terestre. O altă implicație ar putea fi evoluția sateliților. Companiile care lansează constelații de sateliți ar putea fi nevoite să își regândească proiectele pentru a ține seama de creșterea radiațiilor solare în viitor. În mod similar, ar putea fi necesare măsuri de protecție mai stricte pentru misiunile spațiale cu echipaj uman, în special în cazul unor furtuni solare puternice.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România