5
(3)

O meta-analiză recentă sugerează că câteva sute de milioane de hectare de sol din Europa și Asia depășesc limitele sanitare pentru poluarea cu metale grele. Potrivit cercetătorilor, acest lucru ar putea reprezenta un marker al Antropocenului, o eră geologică în care impactul activității umane asupra planetei este predominant. Când vine vorba de poluarea solului, majoritatea studiilor se concentrează pe microplastice, pesticide și PFAS, printre altele. Totuși, o altă formă de poluare amenință solurile și este mai specifică solurilor agricole: metalele grele, în special arsenicul, cadmiul, cobaltul, cromul, cuprul, nichelul și plumbul. Aceste metale se află în centrul unui studiu publicat în revista Science.

Cercetătorii de la Universitatea Tsinghua din Beijing, China, au analizat date din 1.493 de studii efectuate pe probe de sol din straturile superioare ale lumii. Obiectivul? Cartografierea gradului de poluare a solului cu metale grele. Oamenii de știință au folosit, de asemenea, un model de învățare automată pentru a lua în considerare diverse condiții climatice, topografice și socioeconomice. Documentul arată că 14 până la 17% din solurile agricole globale conțin cel puțin un metal care depășește limitele minime pentru o agricultură sănătoasă. Cel mai predominant metal este cadmiul, care este utilizat în principal ca strat anticoroziv pentru alte metale, cum ar fi oțelul. În plus, nu mai puțin de 6,8% din suprafața Pământului are cel puțin un metal care depășește limitele inferioare pentru sănătatea umană sau pentru mediu. Potrivit autorilor studiului, între 900 de milioane și 1,4 miliarde de oameni trăiesc în regiuni expuse riscului de contaminare toxică cu metale grele. În plus, regiunile lumii cele mai expuse riscului sunt nordul Indiei, sudul Chinei și Orientul Mijlociu. Totuși, harta elaborată de cercetători arată prezența unui „coridor puternic contaminat cu metale” (vezi mai jos) care se întinde din sudul Chinei până în Europa, aceasta din urmă fiind vizibil afectată în nordul Italiei, Balcani, Grecia și Turcia.

Conform autorilor, trei factori explică prezența acestui fenomen. În primul rând, se pot cita fenomene naturale – incendii forestiere, furtuni și altele – care transportă aceste metale. Apoi vin anumite condiții favorabile prezenței lor: precipitații abundente, temperaturi mai ridicate, eroziunea solurilor plate limitate de relief semnificativ sau chiar evapotranspirația mai intensă a plantelor. Al treilea factor, așa cum era de așteptat, se referă la activități umane precum rafinarea mineralelor, așa-numita poluare industrială modernă și, bineînțeles, irigațiile pentru agricultură. Studiul sugerează că acest fenomen ar putea fi un indicator cheie al Antropocenului, deoarece metalele nu sunt biodegradabile. Într-adevăr, coridorul poluării solului cu metale grele coincide cu distribuția geografică a culturilor antice din epoca bronzului, și anume civilizațiile persană, romană, greacă, indiană și chineză.

Poll: Care este cel mai alarmant aspect al descoperirilor cercetătorilor despre poluarea solului cu metale grele?




Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 3

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating