În urmă cu câțiva ani, pe mai multe site-uri românești apăruse informația conform căreia sportul național românesc, oina, este strămoașa de drept a mult mai faimosului baseball. O informație scrisă de vreun patriotard neinformat și preluată, după buna practică a multor publicații românești, pe nemestecate. Acum a venit rândul americanilor, cei mai pătimași suporteri și jucători de baseball, să se întrebe cine a inventat cu adevărat jocul de baseball.
Semnele de întrebare s-au ridicat în mass-media americană după ce un document istoric, primul regulament de baseball din istorie, a fost vândut la o licitație cu suma de 3,26 milioane de dolari. Este vorba despre un regulament de 12 pagini, scris în anul 1857 de către medicul Daniel „Doc” Adams, printre altele un fondator al primei ligi de baseball din SUA.
Istoricul american David Vaught este de părere că originea jocului de baseball este imposibil de stabilit. „Ar fi ca și cum ai încerca să afli cine a făcut primul foc de pe planetă”, afirmă acesta. Chiar dacă jocul de baseball a apărut în SUA la jumătatea secolului al XIX-lea, istoria sa pare mult mai îndelungată.
În România, jocul de oină este menționat pentru prima dată în anul 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, iar asta înseamnă că istoria sa poate fi și mai veche. Însă date certe trimit originea sporturilor cu bâtă și minge mult mai departe în istorie. Conform lui David Vaught, astfel de jocuri erau practicate în Franța încă din secolul al XIII-lea, în timp ce în Anglia au apărut imediat după cucerirea normandă din 1066. În America Centrală există mențiuni ale unui joc cu bâtă și minge la maiașii de acum 1100 de ani, mai precis din jurul anului 900 d.Hr. Cele mai vechi mărturii vin însă din Egipt, acolo unde inscripțiile de pe zidurile mai multor morminte arată că astfel de sporturi se practicau încă din perioada anului 1500 î.Hr.
„Chiar dacă în SUA el a apărut ca o modalitate pentru oamenii mai în vârstă, nu atleți, de a se distra cu un sport pe care îl puteau practica, originile jocului de baseball sunt mult mai adânci. El se regăsește în practici străvechi, practici a căror origine nu o vom afla probabil niciodată. La urma urmei, de ce am încerca să o facem?”, concluzionează Jerald Podait, profesor de istorie în cadrul Universității Lawrence.
