Două noi specii de mamifere primitive care au trăit perioada jurasică au fost descoperite recent. Ele aruncă o lumină nouă asupra originii și evoluției sistemelor noastre auditive. Aceste descoperiri au făcut obiectul a două articole separate care deschid o fereastră asupra trecutului îndepărtat al propriei noastre istorii biologice.
În epoca dinozaurilor, mamiferele erau deja prezente pe Pământ, deși erau departe de diversitatea și complexitatea pe care le vedem astăzi. Corpurile lor erau adesea mici și adaptate unei vieți discrete. De asemenea, ocupau nișe ecologice nocturne sau subterane pentru a evita competiția cu reptilele dominante și, în general, se hrăneau cu insecte, reptile mici sau plante.
Paleontologii au identificat recent două noi specii ale acestor mamifere jurasice. Aceste două exemplare, care seamănă cu nevăstucile moderne, sunt remarcabil de bine conservate. Una dintre noile specii, numită Feredocodon chowi, aparține unui tip de mamifer antic. A fost descoperit într-un sit de fosile din Jurasic mijlociu din Mongolia. Cealaltă specie, Dianoconodon youngi, seamănă mai mult cu un tip de mamifer antic numit morganucodon și a fost găsită în situl Lufeng cu fosile din Jurasicul inferior din China. Aceste două specii au trăsături distinctive în fălci și urechi, dezvăluind pași intermediari cruciali în evoluția auzului la mamifere. Într-adevăr, fosilele lor sugerează că articulația maxilarului a evoluat treptat către specializarea pentru auz, marcând un punct de tranziție în istoria evolutivă a urechilor mamiferelor.
Mai precis, studiul exemplarelor relevă că ambele specii posedau urechi medii mandibulare, indicând o evoluție către o funcție auditivă mai specializată. În cazul Dianoconodon youngi, articulațiile maxilarului par să-și fi pierdut capacitatea portantă, în timp ce urechea sa internă mandibulară pare mai adaptată pentru auz. La fel, oasele exemplarului Feredocodon chowi par și mai specializate pentru auz. Prin urmare, aceste descoperiri sunt cruciale pentru înțelegerea noastră a evoluției urechilor mamiferelor, deoarece ne permit să înțelegem mai bine cum au evoluat propriile noastre urechi de-a lungul timpului. Studiind etapele de tranziție din istoria evoluției, paleontologii pot reconstrui într-adevăr procesul complex de adaptare care a dus la sistemele auditive avansate pe care le vedem la animalele moderne.
Descoperirea fosilei Feredocodon chowi marchează, de asemenea, un alt progres semnificativ în înțelegerea noastră a evoluției mamiferelor timpurii. Până acum, oamenii de știință credeau că shuotheriidae, familia de mamifere antice căreia îi aparține, erau strâns legate de mamiferele moderne. Cu toate acestea, examinarea noii fosile a răsturnat această ipoteză. Dinții săi au într-adevăr asemănări izbitoare cu cei ai mamiferelor dodocodonta, o altă familie de animale primitive. Aceste asemănări sugerează că mamiferele din familia shuotheriidae pot fi mai strâns legate de cele din familia dodocodonta, decât de mamiferele moderne. Aceste descoperiri deschid noi perspective asupra evoluției mamiferelor. Prin înțelegerea mai bună a relațiilor evolutive dintre shuotheriidae și alte grupuri de animale antice, putem obține apoi informații valoroase despre modul în care au evoluat mamiferele de-a lungul timpului. Această descoperire ne ajută, de asemenea, să înțelegem modul în care mamiferele s-au adaptat la diferite medii și diete de-a lungul istoriei Pământului.
