Eclipsele de Soare sunt printre cele mai spectaculoase și misterioase evenimente astronomice observate din cele mai vechi timpuri. Recent, astronomii au identificat chiar și o mențiune a unei eclipse totale de soare în Rig Veda, un text antic hindus, care are o vechime de aproximativ 6.000 de ani. Această descoperire evidențiază modul în care textele antice ne pot îmbogăți înțelegerea fenomenelor istorice cerești.
Rig Veda este o colecție de texte hinduse compilate în jurul anului 1500 î.Hr. î.Hr., dar care conțin și povesti mult mai vechi. Această colecție de zicători și imnuri, adesea simbolice și alegorice, se referă la diverse evenimente astronomice. De exemplu, ea descrie echinocțiul de primăvară care are loc în constelația Orion și mai târziu în Pleiade, indicii valoroase pentru astronomii moderni. Aceste poziții fac posibilă datarea evenimentelor descrise, respectiv, în jurul anului 4500 î.Hr. și 2230 î.Hr. Acest lucru demonstrează că Rig Veda conține amintiri ale evenimentelor cu mult înainte de scrierea sa.
Doi astronomi, Mayank Vahia și Mitsuru Soma, au analizat recent pasaje din Rig Veda care descriu soarele ca fiind „străpuns” de întuneric și tristețe, descrieri care sugerează o eclipsă de Soare. Aceste pasaje nu menționează povestea lui Rahu și Ketu, două figuri din mitologia hindusă asociate cu eclipsele, ceea ce indică faptul că aceste descrieri au fost făcute înainte de crearea acestor mituri mai recente. Studiind aceste indicii și folosind calcule astronomice, Vahia și Soma au identificat două date potențiale pentru această eclipsă: 22 octombrie 4202 î.Hr. și 19 octombrie 3811 î.Hr. Aceste două date sunt cu mult înainte de cele mai vechi referințe de eclipsă cunoscute până acum. Deținătorii anteriori ai recordului au fost o tăbliță de lut descoperită în Siria, menționând o eclipsă în 1375 î.Hr. sau 1223 î.Hr î.Hr. și o sculptură în stâncă în Irlanda care ar putea să dateze din 3340 î.Hr. Prin urmare, descoperirea din Rig Veda împinge cu câteva milenii în urmă cunoștințele noastre despre primele observații ale eclipselor de Soare.
Interesul pentru această descoperire depășește simpla cronologie: ea ilustrează modul în care civilizațiile antice au observat și interpretat fenomenele cerești. Aceste observații au fost adesea încorporate în povești mitologice sau simbolice, dar, așa cum demonstrează acest studiu, ele pot conține și date astronomice precise și valoroase. Pasajele din Rig Veda arată că eclipsele totale de soare nu au fost doar evenimente marcante, ci și subiecte de observare atentă și documentare cu mult înainte de apariția astronomiei moderne. Această cercetare evidențiază importanța revizuirii și recontextualizării textelor antice. Ele nu sunt doar relicve culturale, ci și înregistrări care, atunci când sunt descifrate, pot dezvălui perspective surprinzătoare asupra timpurilor timpurii ale observației astronomice.
Detaliile studiului sunt publicate în Journal of Astronomical History and Heritage.
