Dacă ar fi într-un film, ar putea fi prezentat precum ultimul urlet de groază de dinaintea unei morți abominabile sau, mai poetic, ca un cântec de lebădă. În termeni științifici, este însă vorba despre un flash extrem de puternic pe frecvența razelor gamma – unic ca intensitate și durată -, produs de o stea aflată pe punctul de a fi înghițită de o gaură neagră,la circa 3,8 miliarde de ani distanță de noi.

 

Flash-ul a fost înregistrat în data de 28 martie de cercetătorii de la Universitatea California (Berkeley), dar de-abia acum, după  luni de analize atente ale datelor înregistrate de satelitul Swift și de telescopul Hubble, astronomii și-au publicat concluziile celor două studii în revista Science.

Semnale intense pe frecvența razelor gamma se înregistrează adeseori atunci când stelele se prăbușesc sau când două corpuri cerești enorme se izbesc între ele. Cel înregistrat pe 28 martie (denunmit Sw 1644+57) are însă niște caracteristici unice: întâi de toate, o durată extrem de îndelungată (după două luni încă mai sunt înregistrate semnale) și apoi faptul că provine din centrul unei galaxii, unde de obicei staționează găuri negre imense.

Aceste două elemente i-au făcut pe cercetători să formuleze ipoteza întâlnirii „explozive” a stelei și a găurii negre, care ar fi generat o enormă cantitate de energie pentru o perioadă de timp îndelungată, a explicat Joshua Bloom, astronom la Universitatea Berkeley: „Această energie imensă se datorează prăbușirii vertiginoase a stelei în gaura neagră, care a dus la emiterea unor enorme cantități de energie sub formă de raze X și gamma într-un fascicul luminos paralel cu axa de rotație stelară”.

Potrivit teoriei avansate de cercetători, probabil circa 10% din masa stelară a fost transformată în energie și iradiată ca raze X și raze gamma. Apoi, condițiile de gravitație extremă create de gaura neagră ar fi dus la formarea razei energetice observate de telescoape.

Sursa: Galileo