Pentru prima dată în istoria paleoantropologiei, oamenii de știință au reușit să determine sexul unui strămoș uman de 3,5 milioane de ani, analizând proteinele prelevate din smalțul dinților. Acest progres spectaculos deschide noi perspective pentru înțelegerea evoluției umane. Identificarea sexului fosilelor umane preistorice este o provocare majoră pentru paleoantropologi. Oasele găsite sunt adesea incomplete sau foarte fragmentate, ceea ce face analiza morfologică complexă și nesigură. În plus, deși ADN-ul este esențial pentru cercetarea genetică, se degradează rapid în timp. Dincolo de 100.000 de ani, devine aproape imposibil să extragi informații utilizabile din acesta. Aici intervine paleoproteomica. Dezvoltat în urmă cu aproximativ treizeci de ani, se bazează pe extracția și analiza proteinelor antice pentru a înțelege trecutul genetic al speciilor. Proteinele, formate din lanțuri de aminoacizi, sunt de fapt mai robuste decât ADN-ul și pot oferi informații cruciale despre caracteristicile biologice ale ființelor vii.
Într-un studiu recent, o echipă internațională de cercetători a prelevat probe de proteine dintr-un dinte fosilizat al Australopithecus africanus, un strămoș uman care a trăit între 3,5 și 2 milioane de ani în urmă în Africa de Sud. A fost descoperită în Peșterile Sterkfontein, un sit emblematic din „leagănul umanității”, care este renumit pentru bogăția sa de fosile de hominide. Cercetătorii au folosit o metodă minim invazivă pentru a extrage mai mult de 100 de peptide (lanțuri scurte de aminoacizi) din smalțul dinților. Analiza s-a concentrat pe amelogenină, o proteină esențială pentru dezvoltarea dinților. Acesta din urmă prezintă variații specifice în funcție de sex, ceea ce a permis oamenilor de știință să stabilească că dintele aparținea unui individ masculin.
Studiul, publicat în South African Journal of Science, marchează o piatră de hotar majoră în cercetarea evoluției umane. Este pentru prima dată când paleoproteomica a fost aplicată cu succes unui homminid atât de vechi. Până acum, această tehnică era rezervată în principal studiului unor specii mai recente sau animale preistorice. Echipa, condusă de Palesa Madupe, cercetător postdoctoral la Universitatea din Copenhaga, a subliniat importanța descoperirii: „Acest succes deschide noi perspective pentru înțelegerea modului în care diferitele specii umane antice au evoluat și au interacționat”, a spus ea. Capacitatea de a determina sexul fosilelor folosind paleoproteomica ar putea într-adevăr revoluționa modul în care oamenii de știință reconstruiesc stilurile de viață ale speciilor umane timpurii. Prin identificarea sexului fosilelor, cercetătorii pot înțelege mai bine structura socială a acestor grupuri. Ei vor putea determina, de exemplu, cine a vânat, cine a avut grijă de copii și cum au fost distribuite sarcinile în comunitate.
Această abordare ar putea ajuta, de asemenea, să facă distincția între diferitele specii de hominide prezente în regiuni precum Africa de Sud, unde au coexistat cel puțin șase specii diferite, inclusiv Australopithecus africanus și Homo naledi.
