Cercetătorii Universității California (UC) în Berkeley au descoperit că în timpul fazei onirice a somnului, cunoscut și ca somn REM (rapid-eye-movement) – atunci când visăm – procesele chimice responsabile de stress sunt dezactivate, iar creierul procesează amintirile intense emoțional atenuând componenta dureroasă a celor mai neplăcute.
Descoperirea vine ca o explicație a motivului pentru care indivizii suferinzi de tulburări precum stressul post-traumatic (PTSD), așa cum sunt veteranii de război, au dificultăți în a-și reveni după experiențele traumatizante și suferă de coșmaruri recurente. De asemenea, studiul oferă indicii privitoare la motivul pentru care visăm pur și simplu.
Potrivit profesorului de psihologie și de neuroștiințe Matthew Walker, de la UC Berkeley, „faza de visare din timpul somnului, caracterizată de o compoziție neurochimică unică, ne oferă un fel de terapie peste noapte, ca un fel de balsam liniștitor ce netezește marginile aspre ale experiențelor cu încărcătură emoțională avute cu o zi sau mai mult în urmă”.
Pentru cei cu PTSD, această terapie peste noapte poate să nu fie eficientă, motiv pentru care ei retrăiesc iar și iar episoadele traumatizante, deoarece încărcătura emoțională acumulată nu poate fi eliberată adecvat din memorie în timpul somnului.
Este punctul în care intervin anumite tratamente externe, precum medicamentul pentru presiunea arterială sugerat de un medic al spitalului U.S. Department of Veterans Affairs, din Seattle, medicament care previne repetarea acelorași coșmaruri în cazul pacienților suferinzi de PTSD.
Se pare că produsul farmaceutic pentru presiune arterială are un efect secundar de suprimare a norepinefrinei (responsabilă de memoria emoțională) din creier, determinând un context cerebral mai liber de stress decât normal în timpul somnului REM, ceea ce reduce rata coșmarurilor și stimulează un somn mai calitativ. Acest lucru sugerează o legătură clară între PTSD și somnul REM, crede Walker.
Rezultatele cercetării oferă pentru prima oară indicii despre funcția emoțională a somnului REM, care se manifestă tipic în 20% din timpul de somn al indivizilor sănătoși. Studii anterioare au indicat că tiparele de somn sunt tulburate în cazul oamenilor cu dereglări precum stressul post-traumatic.
De-a lungul vremii, s-a demonstrat importanța somnului în procese cognitive precum învățarea și memoria, sau în cele comportamentale, așa cum este reglarea stării de spirit. Cel mai recent studiu prezintă importanța stării REM a somnului, în timpul căreia amintirile sunt reactivate, conectate și integrate într-o perspectivă în care substanțele neurochimice legate de stress sunt suprimate.
