Deşi tigrul tasmanian a dispărut ca urmare a vânării sale de către oameni, el era oricum o specie condamnată, având o variaţie genetică foarte scăzută. Se pare că în prezent şi diavolul tasmanian este condamnat la extincție, specia suferind de o formă contagioasă de cancer.
Ambele specii au fost izolate în Tasmania după ce o inundaţie a separat insula de continentul australian. Australia şi Tasmania au fost legate în trecut de o limbă de pământ, permiţând astfel schimbul genetic inter-rasial. Însă, inundaţiile au separat Tasmania de continent în urmă cu 10.000 de ani. Astfel, tigrul, diavolul şi alte animale din insulă au fost izolate de cele din Australia, în acest mod explicându-se variaţia genetică redusă.
![\"(w420)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201204/w420/tasmania_62385100.jpg\")
Un nou studiu, publicat în PLoS ONE, relevă faptul că tigrul tasmanian (Thylacine) avea o variaţie genetică extrem de scăzută cu mult înainte ca oamenii să îl vâneze până la dispariţie. Vărul său, diavolul tasmanian (Sarcophilus harrisii) se află într-o situaţie genetică asemănătoare, făcându-l extrem de vulnerabil la un cancer contagios care în prezent face ravagii printre semenii săi.
![\"(w420)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201204/w420/diavolul_tasmanian_86142600.jpg\")
Unul dintre coautorii studiului, Brandon Menzies de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Zoologică, susţine că: „diversitatea genetică redusă nu ucide în mod automat o specie, însă îi limitează bazinul de replici genetice benefice…populaţiile de diavoli tasmanieni au scăzut dramatic în ultimii 15 ani. Estimările arată o scădere de până la 90% în unele zone.”
Pentru a realiza studiul, savanţii au analizat blănuri, oase şi specimene prezervate de tigri tasmanieni – ultimul reprezentant al speciei a murit într-o grădină zoologică din Tasmania în 1936. Astfel, deşi tigrul tasmanian a dispărut de ceva vreme, ADN-ul său poate ajuta la descoperirea problemelor ce par să condamne diavolul tasmanian la extincţie.
Soluţia la aceste probleme ar fi, potrivit coordonatorului studiului, Andrew Pask, de la Universitatea din Connecticut, creşterea în captivitate a animalelor sănătoase.
