Până de curând se ştia că primii oameni moderni au părăsit Africa în urmă cu 50.000-60.000 de ani, au cucerit Asia, apoi au ajuns în Europa (cu 40.000 de ani în urmă), pentru a traversa Strâmtoarea Bering şi a ajunge în Americi, între timp Neanderthalienii dispărând.
Studiile din ultimii ani au complicat însă această poveste. De exemplu, descoperirile din Peninsula Arabică indică prezenţa omului modern la porţile Asiei cu peste 100.000 de ani în urmă.
De altfel, datările cu carbon radioactiv au relevat şi prezenţa lui Homo sapiens în Europa cu câteva mii de ani mai devreme decât se credea, acesta coexistând cu ultimii reprezentanți ai Neanderthalienilor.
Totodată, recentele analize ADN au arătat înrudirea primilor nativi americani cu populaţiile din Siberia, care au traversat gheţurile ce despărţeau actualul teritoriu al Rusiei de continentul nord-american în urmă cu 15.000-20.000 de ani.
Mai mult, alte cercetări ADN au ajutat la descoperirea unei noi specii hominide, Denisovanii, care au trăit în paralel cu rudele lor, Neanderthalienii în urmă cu 30.000-50.000 de ani şi de la care am fi moştenit celulele imune.
Genomul lui Őtzi a fost descifrat și am aflat că era intolerant la lactoză, avea ochii căprui și că este cel mai vechi posesor cunoscut de celule sanguine roșii.
În lumina acestor descoperiri şi a celor care probabil vor mai urma datorită avansului tehnologic, istoria evoluţiei omului pe Terra pare departe de a se fi încheiat, rezervându-ne noi și noi surprize.