Astronomii au descoperit o planetă atât de mare încât nu poate fi clasificată

Astronomii care operează Instrumentul de Mare Contrast cu Optică Adaptivă de Generație Nouă (HiCIAO) și Spectrograful-Cameră în Infraroșu (IRCS) montate pe telescopul japonez Subaru de pe muntele Mauna Kea,  din Hawaii, au descoperit un „super-Jupiter” care orbitează strălucitoarea stea Kappa Andromeda.

Planeta, care se pare că are de treisprezece ori volumul lui Jupiter, strălucește în nuanțte roșiatice, iar steaua de care este guvernată deține recordul pentru cel mai masiv soare cunoscut care găzduiește o planetă fotografiată direct.

Intitulat Kappa Andromeda b (KAb), „super-Jupiterul” se află la o distanță d 170 de ani-lumină de noi și este destul de tânăr, având în vedere că steaua în jurul căreia gravitează are numai 30 de milioane de ani (față de cinci miliarde de ani, cât are soarele nostru).

În mod special aparte la această planetă este faptul că se află, din punct de vedere al dimensiunilor, chiar la granița dintre cele mai masive planete și cele mai ușoare pitice cenușii cunoscute – o pitică cenușie este un obiect substelar cu o masă mai mică decât este necesar pentru a menține arderea dată de reacția de fuziune nucleară pe bază de hidrogen în nucleul ei, potrivit Wikipedia. De aceea, astronomii nu știu cum să clasifice obiectul și consideră că el ar putea reprezenta o „punte” celestă între planete si stele.

Astfel de planete masive radiază căldura rămasă în urma propriei formări, ceea ce le oferă atributele tipic stelare. Chiar și Jupiter radiază energie – aproimativ de două ori cantitatea pe care o primește de la Soare. Dar obiecte atât de mari pe cât este KAb sunt capabile chiar să genereze intern energie prin fuzionarea unei forme de hidrogen denumită deuteriu. Și KAb se află exact în punctul de minim teoretic pentru ca acest fenomen să aibă loc – adică la o masă aproximativ egală cu cea a 13 planete Jupiter. De aceea, unii astronomi consideră că ar putea fi la fel de bine chiar o pitică cenușie.

Mai ales că planeta uriașă chiar eliberează căldura din interiorul său sub formă de radiație infraroșie. Specialiștii cred că ar putea chiar să elibereză și căldură din nivelurile scăzute de fuzionare a deuteriului manifestate în miezul său. Viitoare analize în spectrul infraroșu sunt necesare pentru a confirma aceste premise.

Sursa

Foto: NASA/JPL/NASA\’s Goddard Space Flight Center/S. Wiessinger