Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Primul pacient cu implant Neuralink

Neuralink, compania înființată de Elon Musk a demarat studiile clinice pe pacienți umani. Într-un videoclip, îl vedem pe primul dintre ei. El...

Creierul, modificat chimic pentru a iubi

Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

Optimismul e genetic

Potrivit unui studiu al cercetătorilor californieni, optimismul, autostima și convingerea că deții controlul asupra propriei vieți țin de tipul de variantă a genei pentru un receptor al oxitocinei cu care ești înzestrat.

Deşi inima este simbolul iubirii, aceasta provine de la creier

Iubirea are efecte dintre cele mai ciudate asupra corpului nostru: fluturaşi în stomac, puls accelerat, treceri de la agonie la extaz şi invers. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, toate aceste senzaţii vin din creier, iubirea romantică nefiind altceva decât un răspuns primitiv al acestuia.

Cele mai recente studii neurologice pun sub semnul întrebării existența liberului...

Din cele mai recente cercetări ale neruologilor rezultă că, atunci când vine vorba despre luarea deciziilor, mintea conștientă este ultima care află despre aceasta.

Preferințele noastre sunt dictate de alții. Și de preț

preferinte-artistice
Cercetătorii Facultății de Psihologie din Viena au demonstrat că preferințele personale în domeniul artei sunt dependente (și) de factori sociali. Modul în care valorificăm...

Viziunea asupra liberului arbitru influențează decisiv activitatea cerebrală

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Cifre și culori: fenomenul sinesteziei este provocat de o hiper-excitabilitate cerebrală

Misteriosul fenomen care-i face pe unii oameni să perceapă culori atunci când aud sau văd anumite cuvinte sau numere ar putea fi declanșat de o reacție mai rapidă la stimularea magnetică a ariilor cerebrale aflate la baza văzului, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Oxford.

Experimentele demonstrează că putem învăța în timpul somnului

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

O nouă metodă de a studia creierul

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.