Neuroștiințe

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Potrivit studiului realizat de o echipă internațională de neurocercetători, memoria spațială funcționează ca un GPS.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.

Toate societățile umane au fost modelate de religie, fapt ce a determinat oamenii de știință să se întrebe, printre altele, cum anume a influențat aceasta aspecte importante ale structurilor sociale. Până de curând, opinia generală era aceea că, spre exemplu, credința într-o zeitate atotputernică a fost crucială în apariția complexității politice și sociale a culturilor umane.

Două studii realizate de cercetătorii de la Universitatea Yale și de la Weill Cornell Medical College au permis „demascarea” detaliilor procesului complex care reglează fluxul de neurotransmițători  între neuronii creierului. Este vorba despre „un dans” al mesajelor chimice foarte sofisticat, în care pierderea „ritmului” provoacă disfuncții neurologice și psihiatrice.

Oamenii de știință de la Boston University și de la ATR Computational Neuroscience Laboratories, din Kyoto, au preluat în premieră „frâiele” mecanismului de învățare din creierul uman, inducându-i acestuia un anumit comportament prin stimularea unor tipare cerebrale.

Aș putea foarte simplu să vă spun doar atât... Nu știm dacă suntem reali sau nu. Cel puțin nu avem vreo dovadă în acest sens. Însă orice afirmație trebuie să fie însoțită și de o explicație, nu?