Neuroștiințe

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.