Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

În premieră, un studiu medical leagă depresia de hiperactivitatea cerebrală

Simptomele depresiei sunt în general cunoscute: anxietate, atenţie şi putere de concentrare scăzută, tulburări ale somnului, probleme de memorie. În mod tradiţional, cercetătorii au căutat să identifice regiunile creierului responsabile de producerea acestor simptome, însă un nou studiu indică legătura dintre simptomele depresiei şi problemele „reţelelor cerebrale”, care leagă diferitele zone ale creierului.

Chiar se uită toată lumea la tine?

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Vitrina cu măști de porțelan chinezesc

psihologie-anestezie-emotionala-stiinta-tehnica-0
Intrăm în acest subiect privind un pic altfel, în jurul nostru, la oamenii pe care îi întâlnim pe stradă, în metrou, oamenii cu care...

Încăpățânarea este înscrisă-n gene

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Societățile complexe nu au avut nevoie de zeități atotputernice pentru a...

Toate societățile umane au fost modelate de religie, fapt ce a determinat oamenii de știință să se întrebe, printre altele, cum anume a influențat aceasta aspecte importante ale structurilor sociale. Până de curând, opinia generală era aceea că, spre exemplu, credința într-o zeitate atotputernică a fost crucială în apariția complexității politice și sociale a culturilor umane.

Ketamina și simptomele depresiei

Keamina a fost inițial creată ca anestezic pentru uz uman și veterinar. Ca urmare a proprietăților sale halucinogene, a ajuns să fie folosită și...

Celule identice cu cele care cauzează Parkinson au fost create în...

Cercetătorii americani au reuşit să creeze în laborator replici de celule umane cerebrale identice cu cele afectate de maladia Parkinson, oferind astfel un model real de testare a tratamentelor.

O nouă pilulă pentru creier ar putea repara memoria ca prin...

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

Acum și demonstrat științific: alcoolul nu ne face mai răi, ci...

În urma derulării unei serii de tomografii computerizate pe mai mulți voluntari, câțiva profesori ai Universității din Missouri au concluzionat că alcoolul nu ne transformă în oameni răi, ci doar ne alungă teama de penibil și rușinea față de situațiile ridicole în care ne-am putea face de râs.

Canabisul ar putea învinge maladia Alzheimer

Marijuana
Deja celebrul compus psihoactiv din canabis denumit tetrahidrocanabinol (THC) și-a demonstrat, (și) în cadrul unui experiment recent, capacitatea de a contribui la eliminarea formațiunilor...

Cele mai noi subiecte