Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Ne face mai atrăgători consumul de alcool? Da, dar atunci când...

O vorbă din bătrâni spune că nu există femeie urâtă, ci doar băutură prea puţină…Se pare că în realitate este invers, gusturile estetice ale femeilor fiind mai influenţabile de consumul de alcool, potrivit unui studiu al cercetătorilor britanici.

Legile hazardului, prima și ultima frontieră

legile-hazardului-stiinta-tehnica-1
„Ta panta rhei”. Citatul îi aparține filosofului grec presocratic Heraclit din Efes și înseamnă că totul se află într-un flux, nimic nu rămâne neschimbat. Trăim într-o...

Semne rele (1)

Plagiatul din tezele de doctorat a devenit un subiect la modă. Din păcate nimeni nu reacționează la pseudoștiința cuprinsă într-unele dintre ele. Pseudoștiința este...

Experimentele demonstrează că putem învăța în timpul somnului

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

Semnătura cerebrală a durerii

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

Ketamina și simptomele depresiei

Keamina a fost inițial creată ca anestezic pentru uz uman și veterinar. Ca urmare a proprietăților sale halucinogene, a ajuns să fie folosită și...

Neuropsina, „secretul” anxietății

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Un sfert din europeni suferă de probleme psihice

În fiecare an, peste 160 milioane de europeni  acuză o suferință psihică– 38% din populația Bătrânului Continent, potrivit unui raport dat publictății de European Brain Council și European College of Neuropsychopharmacology.

Electrostimularea cerebrală îmbunătăţeşte procesul de învăţare

Cercetătorii au demonstrat că stimularea creierului cu ajutorul electricităţii accelerează procesul de învăţare – supunerea unor anumite părţi ale creierului la un curent de mică intensitate măreşte activitatea cerebrală.

Un impuls magnetic la nivelul creierului ne transformă în mincinoși, sau...

Minciuna este, probabil, aproape tot atât de veche pe cât este comunicarea. De tot atât timp datează, probabil, încercarea de a obține adevărul cu sila. Tehnologia modernă a oferit în acest sens câteva opțiuni, de la poligrafe și până la medicamente, iar acum, un studiu recent sugerează că și interferența cerebrală poate funcționa.

Cele mai noi subiecte

Fii parte a Mișcării Știință & Tehnică! Abonează-te acum!