Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

„Mini-creierele” artificiale ar putea înlocui experimentele cu animale

mini creier
Savanții de la Johns Hopkins University, din SUA, au dezvoltat în laborator „mini-creiere” parțial funcționale, crescute din celule umane. Aceste mici replici le vor...

Un medicament pentru uitare?

Cercetătorii Universității din Montreal susțin că medicamentul denumit metirapon reduce capacitatea creierului de a retrăi sentimentele negative asociate cu amintirile dureroase. Altfel spus, evocarea sau rememorarea acestora din urmă de către pacient este, pur și simplu, blocată.

Visele ne ajută să depășim amintirile dureroase

Cercetătorii Universității California (UC) în Berkeley au descoperit că în timpul fazei onirice a somnului, cunoscut și ca somn REM (rapid-eye-movement) – atunci când visăm  - procesele chimice responsabile de stress sunt dezactivate, iar creierul procesează amintirile intense emoțional atenuând componenta dureroasă a celor mai neplăcute.

Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este...

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Electromagnetismul și puterea gândului

icpeca-stiinta-tehnica-1
Un fizician atomist celebru afirma, pe la mijlocul secolului trecut, că experimentele de fizică cuantică erau perturbate atunci când el intra în laborator. Nu...

Amintirile (neplăcute), o chestiune a trecutului

amintiri-neplacute-stiinta-tehnica-1
„Mintea omenească este o slugă credincioasă, dar un stăpân groaznic” spune un citat care este atribuit mai multor personalități istorice sau contemporane. Nici nu...

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

Celulele stem ombilicale pot fi transformate în celule de suport ale...

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Chiar și autismul ar putea avea leac, în cazul unora

Studii ulterioare riguroase sunt necesare pentru confirmarea unei asemenea teorii, dar anumite concluzii științifice ale cercetătorilor Institutului Național de Sănătate din SUA, care au derulat teste pe 112 pacienți, indică faptul că unii copii actualmente diagnosticați cu autism ar putea pierde simptomele și diagnosticul acestei afecțiuni pe măsură ce înaintează în vârstă.

Ce este chestia asta numită „dragoste”?

dragoste---stiinta-tehnica-1
Spionul galactic se învârte în jurul Terrei într-o navă specială – unul dintre OZN-urile care ne monitorizează – şi încearcă să înţeleagă câte ceva...

Cele mai noi subiecte

Fii parte a Mișcării Știință & Tehnică! Abonează-te acum!