Un „registru de calcul\” cuantic a fost realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Innsbruck, care au reușit să pună 14 qubiți într-o stare de corelare cuantică (entanglement). Această reușită este considerată de specialiști de o importanță fundamentală, atât pentru realizarea unui computer cuantic, cât și pentru înțelegerea proprietăților acestui fenomen ieșit din comun.

 

Pană acum nimeni nu reușise nici măcar să controleze superpoziția cuantică a opt particule, numărul necesar pentru reprezentarea unui bit cuantic (qubit). De această dată însă, cercetătorii din Innsbruck au izolat 14 atomi de calciu într-o „cursă” ionică, pentru ca apoi să-i manipuleze cu un fascicul de lumină laser. Iar registrul astfel obținut ar putea deveni „inima” unui viitor computer cuantic.

„Fenomenul de entanglement este chiar și mai dificil de înțeles atunci când în el sunt implicate mai mult de două particule, iar experimentul nostru cu 14 particule ne furnizează o nouă perspectivă asupra lui”, a comentat Thomas Monz, primul semnatar al articolului publicat în Physical Review Letter, in care au fost ilustrate rezultatele grupului de cercetare condus de Rainer Blatt.

În plus, oamenii de știință au descoperit și că indicele de decădere a atomilor nu este liniar, cum s-ar fi așteptat, ci proporțional cu pătratul numărului de qubiți. Dacă sunt corelate cuantic mai multe particule, sensibilitatea sistemului crește semnificativ. „Acest proces este cunoscut drept super-decoerență și a fost foarte rar observat în procesele cuantice”, a precizat Thomas Monz. În opinia cercetătorului, descoperirea acestui fenomen ar putea avea relevanță și în ceea ce privește realizarea unor ceasuri atomice mai precise, și în domeniul simulării proceselor cuantice.

Sursa: Le Scienze

Upgrade