De mărimea unui șoarece, a trăit alături de dinozauri în deșert

În imensitatea aridă a deșertului Gobi, un fragment de os maxilar de mărimea unei unghii tocmai a dezvăluit un secret vechi de aproape 70 de milioane de ani. O echipă de cercetători japonezi și mongoli a descoperit o fosilă aparținând unei specii de mamifer necunoscute anterior, datând din Cretacicul superior. Un mic martor al evoluției, capabil să ne zdruncine certitudinile despre originile mamiferelor placentare moderne.

Totul a început în timpul unei expediții comune din 2019, condusă de Universitatea de Științe Okayama (Japonia) și Institutul de Paleontologie și Geologie din Mongolia. Cercetătorii excavă Formațiunea Baynshire, o zonă renumită pentru bogăția sa fosilă, în inima deșertului Gobi. Acolo, îngropată în straturi vechi de peste 66 de milioane de ani, o mică parte a maxilarului inferior, de un centimetru, le atrage atenția. Odată analizată, această fosilă s-a dovedit atât de unică încât echipa a propus crearea unui nou gen și a unei noi specii: Ravjaa ishiii. Numele este un omagiu adus lui Dulduityn Danzanravjaa, un călugăr budist mongol din secolul al XIX-lea, și lui Kenichi Ishii, fost director al Muzeului de Științe Naturale Hayashibara, care au contribuit la stabilirea parteneriatului dintre cele două țări.

Analiza morfologică a fosilei a permis legătura acesteia cu familia Zhelestidae, un grup de mamifere dispărute din perioada Cretacicului. Însă Ravjaa ishiii are o particularitate: molari foarte înalți și o maxilă cu formă atipică, care nu seamănă cu niciun alt zhelestid cunoscut. Suficient pentru a justifica crearea unui gen complet nou. Până acum, Zhelestidae au fost asociate în principal cu mediile costiere. Această descoperire, localizată mult în interiorul continentului, sugerează că aceste mamifere erau mult mai diverse din punct de vedere ecologic decât se aștepta. O schimbare de paradigmă în înțelegerea distribuției lor geografice și a modului de viață.

Un alt detaliu fascinant: vârsta Formațiunii Baynshire coincide cu ascensiunea angiospermelor, adică a plantelor cu flori. Molarii robusti ai lui Ravjaa ishiii seamănă cu cei găsiți la mamiferele frugivore sau granivore. Acest lucru sugerează că acești eutherieni timpurii (strămoșii mamiferelor placentare) exploatau deja resursele oferite de aceste noi plante, marcând o etapă cheie în evoluția lor. „Descoperirea unei fosile atât de mici în imensitatea Munților Gobi este pur și simplu miraculoasă”, spune profesorul Mototaka Saneyoshi, membru al echipei. Doctorandul Tsukasa Okoshi, autorul principal al studiului publicat în Acta Palaeontologica Polonica, adaugă: „Sperăm că această cercetare va deschide calea pentru studii suplimentare asupra biodiversității antice a regiunii, inclusiv asupra dinozaurilor.” Ravjaa ishiii: nu este doar o altă fosilă, ci o piesă lipsă din marele puzzle al evoluției. Un fragment de maxilar care încă șoptește secrete din epoca dinozaurilor – și ne amintește că până și cele mai mici fosile pot avea povești mărețe de spus.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România