Imagini recente transmise de roverul Curiosity de la NASA dezvăluie daune extinse aduse uneia dintre roțile sale, care sunt rezultatul a mai mult de un deceniu petrecut explorând suprafața ostilă a lui Marte. Proiectată inițial pentru o misiune de doi ani, această mașină continuă să colecteze date esențiale în ciuda efectelor vizibile ale timpului și obstacolelor asupra structurii sale.
Curiosity a asolizat pe Marte pe 5 august 2012 în craterul Gale, o regiune aleasă pentru diversitatea sa geologică și pentru potențialul său de a adăposti urme de apă antică. Plănuit inițial pentru o misiune de doar doi ani, roverul a sfidat toate așteptările și acum funcționează de mai bine de doisprezece ani și a călătorit peste 32 de kilometri pe suprafața inospitalieră a Planetei Roșii. În timpul misiunii sale, Curiosity a făcut multe descoperiri inovatoare care ne-au transformat înțelegerea despre Marte. De exemplu, el a identificat dovezi ale lacurilor și râurilor din trecutul marțian, sugerând că această planetă, acum sterilă, a avut cândva un mediu propice vieții microbiene. Analizele efectuate de instrumentele sale științifice au făcut posibilă detectarea compușilor organici și a elementelor chimice esențiale vieții precum carbonul, hidrogenul și oxigenul, ceea ce alimentează speranța de a descoperi urme ale vieții anterioare.
Pe lângă această cercetare asupra vieții, Curiosity a studiat și fenomene geologice fascinante, dezvăluind o varietate de formațiuni stâncoase interesante. Printre acestea, structurile stratificate, boabele de nisip și rocile în formă de carte demonstrează evoluția geologică complexă a lui Marte de-a lungul miliardelor de ani. Roverul a capturat, de asemenea, imagini uluitoare ale peisajelor marțiene, oferind date cruciale pentru înțelegerea istoriei climatice și a ciclurilor geologice ale planetei.
Fotografiile recente capturate de Mars Hand Lens Imager (MAHLI) dezvăluie rupturi semnificative în roțile roverului Curiosity, inclusiv o gaură în roata centrală dreaptă care expune unele dintre mecanismele sale interne. Aceste daune ilustrează în mod clar provocările mecanice ale explorării solului marțian, unde terenul accidentat și rocile ascuțite testează robustețea vehiculelor de explorare. Roțile Curiosity sunt bineînțeles concepute pentru a face față acestor provocări. Fiecare roată măsoară aproximativ cincizeci de centimetri în diametru și este fabricată din aluminiu ușor, ceea ce ajută la menținerea unei bune manevrabilitate, fiind în același timp suficient de puternică pentru a susține greutatea roverului. Fiecare roată este, de asemenea, echipată cu o benzi de rulare în formă de chevron, care oferă o aderență optimă pe suprafețele variate ale lui Marte. Dinții întăriți acționează și ca cleme care permit roverului să urce pante și să abordeze obstacolele, protejând în același timp structura internă a roverului de impacturi. Deși inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA monitorizează îndeaproape starea roților lui Curiosity și performanța generală, echipa este calmă cu privire la puterea roverului. Datorită designului său robust și materialelor avansate, Curiosity continuă să avanseze chiar și în cele mai ostile medii, demonstrând o rezistență remarcabilă în fața condițiilor extreme ale Planetei Roșii.
