Condiţiile de mediu influenţează rezistenţa la stres a urmaşilor 0 (0)
În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.
Contracepţie masculină bazată pe control genetic 5 (1)
Cercetătorii Universităţii din Edinburgh, Scoţia, au descoperit rolul genei numită Katnal1 în maturizarea spermatozoizilor. Descoperirea poate duce la dezvoltarea unui nou sistem de contracepţie masculină, care să fie utilizată în locul celei bazate pe controlul producţiei de hormoni.
Dileme etice legate de genetică 0 (0)
Geneticienii ar putea clona un neanderthalian pentru a studia evoluția umană...
Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.
Secretele îngropate ale evoluției umane dezvăluite printr-o nouă tehnică ADN 5...
China: terapia genică pentru tratarea surdității 4.8 (6)
Poate exista o memorie epigenetică a obezității 5 (5)
Cum se „rescrie” un genom 0 (0)
Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.
Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?...
Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.























