Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Viermii modificaţi genetic pot produce o mătase de duritatea oţelului 0...

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wyoming au creat viermi de mătase modificaţi genetic care pot produce o mătase mult mai rezistentă – aceasta are o duritate mai mare decât oţelul.

Mic ghid al autostopistului prin celule și organe (iunie 2015)...

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica
Hagastaden Adunarea Generală a EUSJA (Asociaţia Jurnaliştilor de Ştiinţă din Uniunea Europeană) s-a ţinut în acest an la Stockholm. Aproape toate ţările Europei au avut reprezentanţi...

Au dormit de 7.000 de ani pe fundul mării… și tocmai...

Alge microscopice, care au rămas latente timp de aproape 7.000 de ani, au fost readuse la viață de o echipă de cercetători....

Ovulele umane crescute în laborator ar putea… produce oameni la nesfârșit...

Spre finele acestui an, primele ovule crescute în laborator din celule stem umane ar putea fi fertilizate cu spermatozoizi. Cercetători de la Universitatea Edinburgh, din Marea Britanie, lucrează cu o echipă de la Școala Medicală Harvard, din Boston, pentru a produce în premieră ovule umane mature din celule stem izolate din țesutul ovarian uman.

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul 0 (0)

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Craniul femeii de la Peștera Muierii rescrie istoria veche a migrațiilor...

peștera muierii
Un studiu genetic realizat asupra craniului vechi de circa 30.000 de ani al unei femei, craniu descoperit la jumătatea secolului trecut în Peștera Muierii,...

„Pixul ADN” revoluționează recoltarea probelor biologice 0 (0)

Micro-Swab
Un dispozitiv cu aspect similar unui pix i-ar putea ajuta pe medicii legiști să extragă cantități generoase de ADN de pe suprafețe dificile. Micro-Swab...

Condiţiile de mediu influenţează rezistenţa la stres a urmaşilor 0 (0)

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.