Genetică

Cercetătorii Universităţii din Edinburgh, Scoţia, au descoperit rolul genei numită Katnal1 în maturizarea spermatozoizilor. Descoperirea poate duce la dezvoltarea unui nou sistem de contracepţie masculină, care să fie utilizată în locul celei bazate pe controlul producţiei de hormoni.

Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Potrivit unui nou studiu, se pare că încorporăm informaţie genetică din mâncarea pe care o consumăm. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing, R.P. Chineză, au descoperit că urme de ARN din legumele îngurgitate intră în sângele nostru.

Este pentru prima oară când s-a reuşit crearea de spermatozoizi viabili artificiali din celule stem – această descoperire va duce la crearea de noi tratamente împotriva sterilităţii masculine. Nu este prima tentativă de acest fel, însă este prima oară când se creează spermă artificială din celule stem embrionare.

O comunitate izolată din Anzi a dezvoltat o neașteptată toleranță față de arsenicul prezent în rezervele de apă potabilă, se anunță în revista de specialitate Molecular Biology and Evolution. Este nu numai primul caz cunoscut de acest gen, dar este pentru prima dată când o populație umană dezvoltă toleranță la o substanță chimică toxică.