Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Lampredele: cheile evoluției celulelor stem și a maxilarelor de vertebrate 5...

Lampredele de mare  joacă un rol crucial în înțelegerea originilor celulelor stem, care au marcat evoluția vertebratelor. Un studiu recent realizat de...

Premieră medicală: Cercetătorii au creat neuroni din piele umană, fără ajutorul...

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.

Un stick USB poate descifra ADN-ul în câteva secunde 0 (0)

MinION este un dispozitiv miniatural asemănător unei memorii USB, creat de firma britanică Oxford Nanopore, capabil să descifreze în câteva secunde ADN-urile genoamelor simple (de bacterii și virusuri), care ar putea avea aplicații majore în medicină și în genetică.

O nouă genă anticancer 5 (1)

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.

O genă cu două fețe 0 (0)

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

S-au născut primele maimuţe create din embrioni diferiţi 0 (0)

Cercetătorii americani au reuşit în premieră crearea unor maimuţe perfect sănătoase, prin implantarea mamelor purtătoare cu celule provenite de la embrioni diferiţi.

Pânză de păianjen + lapte de capră = piele umană antiglonț...

Cercetătorii au modificat genetic mai multe capre pentru a produce lapte a cărui structură să conțină aceeași proteină prezentă în Nephila, sau în păianjenul țesător auriu, care produc mătase. Odată ce este muls, acest lapte poate fi tras în fire și țesut în forma unui material de zece ori mai dur decât oțelul.

Putem sta liniștiți, lumea nu va rămâne fără bărbați 0 (0)

În ultimii ani, s-a speculat, atât în presă cât și printre unii geneticieni, că sfârșitul bărbaților ar putea fi aproape, sau măcar probabil, ca urmare a sărăcirii constante a cromozolului Y.

Crearea furnicilor „supersoldat” aduce noi indicii cu privire la evoluţia speciilor...

Coloniile de furnici sunt compuse din diverse „caste” de muncitori sau de soldaţi luptători. O echipă de cercetători de la Universitatea McGil din Montreal a modificat larve de furnică care se dezvoltă într-o nouă castă de supersoldaţi.

Rezistența la antibiotice datează de cel puțin 30.000 de ani 0...

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.