Genetică

Pentru a realiza acest lucru asupra fetusului aflat în pântec, au fost prelevate mostre de sânge de la mamă şi  mostre de salivă de la tată. Scopul studiului, publicat în Science Translational Medicine, este testarea sigură și neinvazivă a fetuşilor de eventuale afecţiuni genetice.

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Cercetătorii de la Oxford au folosit un nou tip de terapie genetică avansată pentru a trata un bărbat aflat în pericol iminent de a-şi pierde complet vederea.

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au efectuat de curând experimente pe şoareci, injectându-le celule stem provenite de la şoareci mai tineri. Rezultatul a fost unul îmbucurător, şoarecii injectaţi devenind mai puternici şi având o durată de viaţă triplată. Cercetătorii speră ca acesta să fie începutul dezvoltării „elixirului tinereţii” şi pentru oameni.