Medicină

Cipul special proiectat pentru a fi implantat pacienților bolnavi de cancer, în vederea monitorizării constante a  evoluției neoplaziilor, a fost realizat de un grup de ingineri de la Technische Universitaet Munchen (TUM).

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Scleroza multiplă este o tulburare autoimună care determină componente ale sistemului imunitar să atace mielina - strat care înconjoară axonii neuronilor - la nivel cerebral și vertebral. Prin urmare, majoritatea medicațiilor folosite pentru prevenirea acestui fenomen sunt direcționate către sistemul imunitar. Un nou tratament ar putea folosi acum o abordare diferită: vizarea celulelor stem deja prezente în sistemul nervos al pacienților.

În curând, la Milano va debuta primul studiu clinic din lume care-și propune să experimenteze utilizarea celulelor stem în tratamentul paraliziei supranucleare progresive, o boală foarte rară, cunoscută și sub denumirea de „sindrom Steele-Richardson-Olszewski” și de multe ori confundată cu Parkinsonul. Persoanele afectate de acest sindrom au în medie o speranță de viață de 7 ani din momentul în care se manifestă primele semne ale bolii.

O echipă de specialiști nutriționiști a Laboratoarelor de Cercetare Metabolică, de la Institutul de Științe Metabolice din cadrul Universității Cambridge, a identificat o proteină ce reglează activitatea țesutului adipos maro, cunoscut și ca grăsime bună, atât în creier, cât și în țesuturile organismului.