Medicină

Neașteptat, mai multe dovezi științifice indică posibilitatea ca maladia Alzheimer să fie, de fapt, o afecțiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, și nu o problemă genetică sau strict neurologică. Unii specialiști merg atat de departe cu această teorie, încât au redenumit forma de demență Alzheimer „diabet de tip 3”.

Potrivit chirurgului ortoped Angus MacLean, de la Infirmeria Regală din Glasgow, tratarea cu ultrasunete a pacienților care au suferit fracturi severe a accelerat vindecarea acestora la sub două treimi din intervalul de timp necesar în mod normal acestui lucru.

Cercetătorii și inginerii specializați în tehnologii medicale încearcă să reducă dimensiunile echipamentelor de diagnosticare încât acestea să devină mobile, dar una dintre provocări este identificarea unei metode facile de a amesteca mici mostre de lichid în mod corect.

În cadrul unui experiment științific, coordonat de cercetători ai Universității din Wisconsin-Madison, SUA, mostre de celule nervoase aflate în proces de formare, recoltate de la șoareci, și-au dezvoltat ramificații pentru a explora nano-tuburi semiconductoare special create, formând o adevărată rețea încrucișată prin intermediul acestora.

O echipă de academicieni de la Universitatea Newcastle, din Marea Britanie, a identificat anumiți receptori ai serotoninei care pot fi stimulați cu substanțe medicamentoase pentru a spori proprietățile naturale de regenerare a ficatului.

O doză de insulină administrată de două ori pe zi prin pulverizarea substanței adânc în nas spre a ajunge cu ușurință la creier ar putea încetini și chiar opri progresul bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu pilot.