Neuroștiințe

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Dintotdeauna, adepții drogurilor psihedelice au catalogat ca “deschizătoare de minți” efectele acestor substanțe halucinogene. Ei sunt primii care ar trebui să afle că psilocibina – ingredientul activ din ciupercile magice – scade fluxul sanguin la nivel cerebral și afectează importante conexiuni între regiuni ale creierului responsabile de percepție și cogniție.

O echipă de cercetători a Universității din Washington a inventat un sistem de calcul ce răspunde la comenzi mentale. Conceptul i-ar putea ajuta, într-o zi, pe cei cu probleme locomotorii sau de vorbire.

Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.