LONGEVITATE

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Japonezii de la Fujitsu tocmai au anunțat lansarea unui nou senzor biometric de identificare a venelor din palmă. Senzorul este cel mai mic de acest tip, dar tocmai a devenit și mai rapid și precis, cu acuratețea de 0,01% răspunsuri fals negative și 0.00008% răspunsuri fals pozitive.

Ce anume face ca cromozomul 21 suplimentar moștenit de indivizii care prezintă simptomele sindromului Down să altereze dezvoltarea creierului și a trupului? Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Medicală Sanford-Burnham, din SUA, dețin noi dovezi potrivit cărora proteina denumită SNX27 este responsabilă de această situație... prin absență, generarea sa fiind inhibată de o moleculă a cromozomului 21.

O companie din Texas a proiectat un nou tip de dispozitiv medical ce are ca scop reducerea numărului de infecții rezultate în timpul intervențiilor chirurgicale.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Nu este vorba despre o nouă moleculă, ci de un reactiv chimic utilizat la scară largă în laboratoarele de neuroștiințe din lumea întreagă, pentru detectarea proteinelor deteriorate de Alzheimer: se numește tioflavina T (ThT) și le-a prelungit viața viermilor și șoarecilor cu peste 50%.

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Oamenii de știință coordonați de Harald Ott, de la Spitalul General din Massachusetts, au folosit o tehnică experimentală de creștere a unui rinichi în laborator, tehnică folosită anterior pentru crearea unor inimi, plămâni și ficați, toate funcționale. Implantat într-un șobolan viu, rinichiul și-a îndeplinit funcția fără probleme.

Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.