LONGEVITATE

O companie din Texas a proiectat un nou tip de dispozitiv medical ce are ca scop reducerea numărului de infecții rezultate în timpul intervențiilor chirurgicale.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Nu este vorba despre o nouă moleculă, ci de un reactiv chimic utilizat la scară largă în laboratoarele de neuroștiințe din lumea întreagă, pentru detectarea proteinelor deteriorate de Alzheimer: se numește tioflavina T (ThT) și le-a prelungit viața viermilor și șoarecilor cu peste 50%.

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Oamenii de știință coordonați de Harald Ott, de la Spitalul General din Massachusetts, au folosit o tehnică experimentală de creștere a unui rinichi în laborator, tehnică folosită anterior pentru crearea unor inimi, plămâni și ficați, toate funcționale. Implantat într-un șobolan viu, rinichiul și-a îndeplinit funcția fără probleme.

Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.

O echipă de cercetători de la Universitatea Wisconsin din Madison, Statele Unite, a pus la punct un sistem prin care poate fi „capturată” energia din repirația umană. Ar putea servi la monitorizarea nivelului de glucoză din sângele diabeticilor sau la alimentarea pacemakerelor.

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Potrivit oamenilor de știință ai Laboratorului Tatonetti din cadrul Columbia University Medical Center, data nașterii unui individ are un impact semnificativ asupra predispoziției acestuia de a manifesta anumite afecțiuni pe parcursul vieții.

Cercetătorii chinezi au descoperit că în sângele uman, alături de globulele roșii și albe și de celelalte componente ale plasmei, circulă și molecule de microARN provenite din mâncarea ingerată. Fragmente de cod genetic care supraviețuiesc digestiei și modică activitatea genelor.