LONGEVITATE

Mai mulți oameni de știință din SUA, Canada, Japonia și Germania au descoperit recent o componentă cheie a contextului biologic uman ce face posibil ca un număr foarte mic dintre cei infectați cu HIV să manifeste o abilitate naturală de a contracara atacul mortalului virus cauzator de SIDA.

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Copia virtuală a sângelui unui pacient prelucrată de un computer s-ar putea dovedi utilă pentru cercetători și medici, deoarece le-ar permite acestora să examineze simulări de afecțiuni, așa cum ar fi, spre exemplu, un infarct provocat de un cheag de sânge într-o arteră coronariană bolnavă, verificând posibilitatea ca un medicament precum aspirina să fie eficient în reducerea dimensiunilor unui astfel de cheag într-un caz specific.

O echipă de oameni de știință de la mai multe centre de cercetare din Statele Unite, printre care Salk Institute for Biological Studies (California) și Penn State University (Pennsylvania), a reușit să recreeze în laborator neuronii unui pacient afectat de schizofrenie, în vederea studierii bazelor biologice ale acestei boli, dar și a testării eficacității antipsihoticelor.

Cercetătorii americani au dezvoltat un vaccin care, cel puţin în cazul şoarecilor, atacă tumorile. Este primul pas dătător de speranţă în combaterea cancerului de sân, ovarian, de colon sau pancreatic la oameni.

O echipă de neurobiologi de la  Universitatea Berkeley, California, a identificat punctul exact din creier unde sunt elaborate informațiile care îi conduc pe oameni la abuzul de substanțe, la excese alimentare sau la comportamente compulsive.

O nouă metodă, prin care un creier întreg devine transparent, oferă posibilitatea unor evoluții spectaculoase în  ”conectomică”, știința care încearcă să descifreze complicatele conexiuni dintre neuronii din creier.

La vârsta de nouă ani, regizorul Rob Spence din Toronto și-a rănit grav ochiul drept într-un accident cu o pușcă. În urmă cu șase ani, organul distrus i-a fost înlocuit cu o proteză. Dar bărbatul a dorit, în locul unui ochi artificial fără vreo funcție, ceva care să poate capta imagini ale lucrurilor pe care le privea și să le transmită prin unde unui dispozitiv de înregistrare extern.

Două grupuri de cercetători au hibridizat mai multe tulpini ale virusului H5N1 (cunoscut pentru capacitatea lui de a infecta oamenii cu așa-numita „gripă aviară”), care s-ar putea răspândi cu ușurință printre creatorii, molipsindu-i atât pe ei, cat, poate, și omenirea.