Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă metodă pentru a lupta împotriva cariilor dentare: o enzimă produsă de către o bacterie prezentă în bucală. Descoperirea ar putea conduce către realizarea de paste de dinţi care să fie eficiente împotriva tartrului dentar.

 

Cavitatea bucală este populată de un mare număr de bacterii. Mai mult de 700 de specii se găsesc aici, în acest mediu umed şi cald. Una dintre aceste bacterii este Streptococcus mutans, componentul principal al plăcilor dentare.

Aşezându-se pe dinţi în straturi subţiri, numite biofilme, S. mutans digeră zaharurile şi produce acizi care atacă smalţul dinţilor şi duc la apariţia cariilor. Alte bacterii sunt mai prietenoase. De exemplu, în 2009, cercetătorii au identificat bacteria Streptococcus salivarius, care se găseşte pe limbă şi alte ţesuturi moi din interiorul cavităţii bucale. Această bacterie scade acumularea de S. mutans din biofilmele de pe dinţi.

Cercetătorul Hidenobu Senpuku, biolog la Institutul Naţional pentru Maladii Infecţioase din Tokio, împreună cu echipa sa, au căutat să identifice substanţele care conferă bacteriei S. salivarius capacitatea de a lupta împotriva cariilor.

Pentru aceasta el a folosit o tehnică de analiză, numită cromatografie, cu care au separat diferitele proteine din eşantioanele care conţineau culturi din această bacterie. Apoi ei au folosit fiecare dintre proteinele identificate, pentru a vedea care sunt cele care acţionează împotriva S. mutans. În cele din urmă a fost identificată proteina căutată. Aceasta poarta numele de FruA, o enzimă care rupe moleculele complexe de zaharuri, cea mai bună cale pentru a bloca activitatea bacteriei S. mutans.

Cercetătorii au mai descoperit că o variantă a FruA este produsă de un fungus obişnuit: Aspergillus niger, care poate lupta la fel de bine împotriva plăcii dentare. Varianta produsă de fungus este la fel de eficientă, în ciuda faptului că secvenţa sa de aminoacizi diferă faţă de cea produsă de S. salivarius. Asta deschide calea dezvoltării rapide de paste de dinţi care să includă enzima FruA.

Rezultatele au fost publicate în Applied and Environmental Microbiology. Trebuie să precizăm un fapt important: FruA nu ne va ajuta să mâncăm mai multe dulciuri fără teama de carii. Atunci când cercetătorii au adăugat sucroză, un tip de zahar, în culturi care conţineau S. mutans şi FruA, eficienţa enzimei a scăzut dramatic.

Sursa