Ecologie și poluare

Australianul Edward Linacre, în vârstă de numai 27 de ani, a câştigat premiul James Dyson, în valoare de 10.000 lire sterline, pentru sistemul său revoluţionar de irigaţii, capabil să extragă umezeala din aer şi să o transforme în apă.

O echipă de cercetare din cadrul universității americane Purdue a construit prototipul unui sistem de epurare care le-ar putea fi de mare folos celor aproximativ 800 de milioane de oameni din întreaga lumea care duc lipsă de apă potabilă.

Potrivit unui raport al OMS, orașul iranian Ahwaz este locul cel mai poluat din întreaga lume. Vina o poartă industriile și utilizarea masivă a combustibililor fosili.

Concluzia experților prezenți în aceste zile la Forumul Mondial al Apei de la Pernambuco,  Brazilia, este că problema apei este una politică și nu de insuficiență a  resurselor.

O campanie de survolări din Arctica până în Antarctica, desfășurată pe parcursul a trei ani, le-a permis specialiștilor să aibă o privire de ansamblu asupra gazelor cu efect de seră și a particulelor prezente în atmosferă. Măsurătorile nivelului de CO2 atmosferic sunt importante pentru evaluarea ciclului anual al carbonului.

În căutare de noi soluţii ecologice, cercetătorii au identificat un polimer extras din alge, care, nu numai că va îmbunătăţi calitatea bateriilor pe bază de litiu-ion, dar va şi elimina folosirea unor compuşi toxici în producerea acestui tip de baterii.

Deși sună fantezist, câțiva academicieni britanici vor să lanseze în stratosfera Pământului un balon cu heliu având diametrul de 100-200 de metri, aproximativ de dimensiunea stadionului Wembley, branșat la un furtun  cu lungimea de 20 de kilometri prin care să pompeze zilnic sute de tone de particule chimice minuscule în aerul rarefiat pentru a reflecta lumina Soarelui și a răci astfel planeta.

Aidan, un băiat în vârstă de 13 ani din SUA, a identificat un tipar matematic în formarea crengilor copacilor în timp ce se afla într-o excursie prin Munții Catskill, din statul New York, tipar ce le permite arborilor să absoarbă mai multă lumină solară.

În mod surprinzător, se pare că fertilizatorii pe bază de azot au şi un efect pozitiv asupra mediului înconjurător – mai mult, chiar şi solurile acide s-ar părea ca au acelaşi efect, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Chimie Max Planck, din Mainz.

În fiecare an sunt deversate în mediu aproximativ 7 tone de grăsime de aligator, rezultată ca urmare a procesării cărnii acestor reptile. Potrivit unor cercetători din Louisiana, se pare că toată această grăsime este o excelentă materie primă pentru bio-diesel de provenienţă animală.