Geofizică

Marele cutremur din aprilie 2011, care a lovit Japonia, a fost atât de puternic încât a putut fi ”auzit” de către un satelit, care orbita la 260 km altitudine deasupra Terrei.

Ngozumpa nu este nici pe departe cel mai mare ori cel mai spectaculos gheţar - dimpotrivă, are un aspect gri, cenuşiu datorat pietrelor căzute. Cu toate acestea, se bucură de întreg interesul lumii ştiinţifice, el topindu-se într-un ritm accelerat.

Adânc, într-un buncăr de la granița germano-cehă, printr-un tunel lung de 20 de metri și în spatele a cinci uși frigorifice consecutive, savanții germani au construit și operează cel mai precis laser din lume, un „laser inelar” (ring laser) extrem de stabil, pe care îl vor folosi pentru a executa măsurători de o acuratețe fără precedent asupra mișcării de rotație a Pământului.

Studiul condus de cercetătorul Shimon Wdowinski, de la Universitatea Miami, prezentat în cadrul Întâlnirii AGU, de la San Francisco, arată că seismele, inclusiv cele de anul trecut din Haiti şi Taiwan, ar putea fi declanşate de ciclonii tropicali (uragane şi taifunuri), indiciu care poate ajuta la identificarea zonelor cu risc major de cutremur.

Antropologul canadian Felix Pharand a lucrat 13 ani la realizarea hărţii lumii actuale, aşa cum se prezintă ea în urma tehnologizării globale. A rezultat o strălucitoare pânză de păianjen, reprezentând poziţionarea pe harta lumii a întregii infrastructuri: drumuri, trasee aeriene, cabluri de telecomunicaţii, inclusiv cele subterane ori subacvatice.

Cenușa celui mai mare vulcan din Islanda – Grimsvötn -,  a început să se răspândească și în restul Europei, iar riscul că va antrena un haos al zborurilor similar cu cel provocat anul trecut de erupția lui Eyjafjallajokull pare a deveni tot mai concret.

Universitatea Populară Emil Racoviță, Agenția Pentru Studiul Și Explorarea Criosferei și Asociația Națională de Speologie și Alpinism „Hades” organizează în perioada 24 Septembrie – 6 Octombrie 2015 expediția științifică românească SVALBARD 2015.

O echipă internațională de cercetători aflată sub coordonare britanică,  va fora, cel târziu în 2018, prin stratul solid de crustă al Terrei, recoltând pentru prima oară în istorie mostre din mantaua planetei. Scopul oamenilor de știință este să obțină astfel informații vitale despre originile lumii noastre.