Geofizică

Geofizica se preocupă în principal cu studierea și explorarea interiorului Pământului, dar într-un sens mai larg se întrepătrunde și cu științe precum geografia sau geologia, iar mai nou este foarte importantă și în științele mediului, oceanografie sau ecologie.

În geofizică se aplică principii și metode specifice fizicii pentru studierea proprietăților Pământului și al proceselor fizice de pe glob și din atmosferă. Studierea interiorului planetei este esențială pentru stabilirea caracteristicilor rocilor, a solurilor și a diverselor minerale care se exploatează în vederea utilizării pentru producerea de bunuri. De asemenea, studiile geofizice sunt necesare pentru evaluarea proprietăților scoarței Pământului în vederea realizării unor proiecte inginerești (construcții, poduri, etc.) sau a unor operațiuni de colectare și reciclare a deșeurilor.

Geofizica este esențială pentru înțelegerea unor procese de bază, cum ar fi circuitul apei în natură, cu precădere analiza pânzelor freatice și a influenței proceselor industriale asupra acestora. În plus, se pot înțelege mai bine fenomenele geologice de mișcare a continentelor și de ciocnire a plăcilor tectonice, rezultatul fiind o mai bună pregătire și avertizare în cazul cutremurelor sau activității vulcanice.

Nu în ultimul rând, această știință are un foarte important rol și în analizarea și cercetarea siturilor arheologice, deoarece prin tehnologiile neinvazive se poate evita în multe situații distrugerea vestigiilor arheologice aflate în subsol, iar instrumentele alternative și nedistructive ajută la studierea proceselor de formare și evoluție a siturilor arheologice.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Geofizică

Omenirea face ca Pământul să se clatine: axa Pământului s-a modificat...

Timp de aproape două decenii, axa de rotație a Pământului s-a deplasat cu 80 de centimetri. O anomalie care dezvăluie încă o...

Cum s-a adaptat viața când Mediterana era de zece ori mai...

În urmă cu între 5,97 și 5,33 milioane de ani din cauza deplasării plăcilor tectonice, strâmtoarea dintre sudul Spaniei și nordul Marocului...

Barajele din întreaga lume rețin atât de multă apă încât au…...

Timp de aproape două secole, ingeniozitatea umană a modelat peisajele planetei, în special prin construcția masivă de baraje, menite să rețină apa...

Supervulcanul care se formează sub Pacific ar putea anihila viața pe...

O echipă de geologi și seismologi de la Universitatea din Utah susține că două sau mai multe aglomerări de rocă de dimensiuni continentale se „înghesuie” una în cealaltă pe măsură ce se deplasează la granița dintre mantaua Pământului și miezului exterior al planetei, la circa 3.000 de kilometri sub fundul oceanului Pacific.

Creşterea şi descreşterea vulcanului subacvatic Monowai 5 (1)

Cu ajutorul unui sonar aflat la bordul unui submarin de cercetare, vulcanologii Universităţii Oxford au surprins creşterea şi prăbuşirea vulcanului subacvatic Monowai, din Oceanul Pacific – acesta crescuse rapid în numai două săptămâni, iar după erupție era complet modificat.

O nouă gaură în stratul de ozon s-a format deasupra Polului...

Dacă până în prezent puteam vorbi doar despre gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii, un nou fenomen de acest gen a apărut pentru prima dată și deasupra Arcticii. Informația a fost publicată în revista de specialitate Nature, în data de 2 octombrie, și a fost confirmată de către mai mulți oameni de știință.

Cum să afli poziția Ecuatorului de acum 450 de milioane de...

Unul dintre cele mai mari mistere ale paleontologie, poziția ecuatorului din Ordovician, eon geologic de acum 488,3 – 443,7 de milioane de ani, a fost, în sfârșit elucidat. Descoperirea aparține  cercetătorilor americani Jisuo Jin și Phil McCausland de la Western University, SUA.

Cercetătorii cred că au descoperit cel mai mare zăcământ de aur...

În Hawaii, cercetători germani au identificat urme de ruteniu – un metal rar, adesea asociat cu aurul din punct de vedere geologic....

Până unde ajunge cea mai adâncă groapă artificială de pe Pământ?...

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Fără acest eveniment, zilele noastre ar dura astăzi 65 de ore!...

Acum câteva miliarde de ani, interacțiunile gravitaționale dintre Pământ și Soare au permis o „pauză” în procesul de încetinire a rotației planetei...
Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.