Geofizică

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Cu ajutorul analizelor de înaltă precizie ale câtorva dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, cercetătorii Universității din Bristol au descoperit dovezi clare ale faptului că rezervele accesibile de metale prțioase ale planetei sunt rezultatul bombardării Terrei cu meteoriți la peste 200 de milioane de ani după formarea sa.

Potrivit unor măsurători efectuate cu ajutorul sateliţilor, pitorescul oraş italian, Veneţia, continuă procesul de scufundare, chiar dacă studiile efectuate deceniul trecut indicau oprirea fenomenului. Totuşi, nu există motive de panică, fiind vorba despre un proces lent de 2 mm pe an.

Ngozumpa nu este nici pe departe cel mai mare ori cel mai spectaculos gheţar - dimpotrivă, are un aspect gri, cenuşiu datorat pietrelor căzute. Cu toate acestea, se bucură de întreg interesul lumii ştiinţifice, el topindu-se într-un ritm accelerat.

Spunem de multe ori, în special despre oameni, dar și despre unele fapte și lucruri foarte diferite, că “se află la poli opuși”. Polii diferă ca noțiune în toate aspectele lor și marchează, la nivel absolut, însăși ideea de neasemănare.

Google Earth poate fi considerat, de acum, în unele împrejurări, Google Water, deoarece și-a extins programul de explorare virtuală a Terrei în oceane. Acestea ocupă aproape trei sferturi din suprațata planetei (peste 71%) și, în mare parte, nu au fost cartografiate subacvatic. Totuși, curioșii pot explora virtual, de acum, aproximativ jumătate din zona cunoscută, mulțumită noului proiect Google de explorare a terneului de sub ape.

Oamenii de ştiinţă încearcă să explice comportamentul ciudat pe care unele animale îl manifestă înainte de petrecerea cutremurelor – s-ar părea că ele simt schimbările chimice din adâncuri, care se petrec în momentele anterioare producerii cutremurelor.

Geologii își desfășoară, uneori, activitatea într-unele dintre cele mai inaccesibile, spectaculoase și neobișnuite locuri de pe Pământ.

O expediţie de cartografiere, începută în 2010, a realizat scanări tridimensionale ale Gropii Marianelor, descoperind creste muntoase de până la 2.500 metri înălţime, formate de ciocnirea plăcilor tectonice. Cu această ocazie, a fost măsurat şi cel mai adânc punct de pe Terra, Challenger Deep, cu o precizie de plus-minus 40 metri, cea mai mare de până acum.