Acasă PĂMÂNT Pagina 44

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia).

Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei – schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane.

Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” – atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
PĂMÂNT

Mamutul lânos ar putea „învia” după 10.000 de ani

Un acord între Universitatea Federală de Nord-Est din ţinutul Sakha, Federaţia Rusă şi controversatul cercetător sud-coreean Hwang Woo-Suk, care a realizat primul câine clonat, Snuppy, în 2005, constituie primul pas al unei noi tentative de clonare a mamuţilor lânoşi.

Zona de discontinuitate Moho – cartografiată în detaliu

Cu ajutorul sondei GOCE a ESA, oamenii de ştiinţă au reuşit să cartografieze, la un nivel de detaliu, zona dintre mantaua şi scoarţa Pământului, numită zona de discontinuitate Moho.

O lampă cu microalge poate absorbi până la de 200 de...

Biochimistul Pierre Calleja din Libourne, Franța, este specializat în microbiologie de peste 20 de ani. În acest interval, el și-a aplecat atenția asupra microalgelor, pe care le folosește pentru realizarea unor tipuri unice de lămpi stradale capabile să reducă foarte eficient emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

A fost descifrat şi genomul gorilelor, care devin a doua noastră...

Cercetătorii Universităţii Cambridge au reuşit decodarea codului genetic al gorilelor, unul dintre ultimele genomuri al primatelor superioare rămase nedescifrate după ce cele ale oamenilor, cimpanzeilor şi urangutanilor au fost publicate mai demult.

Acidificarea din prezent a oceanelor este fără precedent

Emisiile de carbon omenești determină acidificarea oceanele lumii cu o rată mai accelerată decât cea care a catacterizat extincțiile majore din ultimele 300 de milioane de ani, este concluzia primului studiu care analizează indicii geologice ale acidificării oceanice într-un interval de timp atât de extins.

Energie ecologică: Electricitate din apă reziduală

Dacă la începutul anului scriam despre încărcătorul suedezilor de la PowerTrekk, care produce energie din apă, acum ne bucurăm să anunţăm că cercetătorii Universităţii Penssylvania, din Statele Unite, au realizat prototipul unui dispozitiv care poate genera energie electrică din apă reziduală. Mai mult, în acelaşi timp, acest dispozitiv tratează și curăță apa.

În urmă cu un mileniu deşertul a îngheţat…

Cercetătorii spanioli de la Universitatea din Extremadura au descoperit scrieri antice arabe, vechi de 1.000 de ani, din perioada Epocii de Aur a Islamismului, care indicau îngheţuri, inclusiv ale apelor curgătoare, în zona capitalei irakiene, Bagdad.

Erau Triceraptorul şi Torozaurul două specii distincte de dinozauri „cornuţi”?

Un studiu publicat în urmă cu doi ani susţinea că cele două animale preistorice cu coarne făceau parte din aceeaşi specie, în stadii diferite de dezvoltare, Triceraptorul fiind considerat doar un pui de Torozaur. Un nou studiu al cercetătorilor Universităţii Yale aduce dovezi fosile care contrazic această teorie.

A fost descoperit cel mai mare pinguin din istorie

Cel mai mare pinguin al zilelor noastre este Pinguinul Imperial, cu o înălţime de aproape un metru şi o greutate de aproape 40 kg. Însă, cel mai mare pinguin din istorie a trăit în urmă cu 27 milioane de ani pe actualul teritoriu al Noii Zeelande şi măsura 1,5 metri înălţime, având o greutate de circa 60 kg.

Este posibil să ne micșorăm din cauza încălzirii globale? Caii au...

De încălzirea globală s-a vorbit mult în ultima perioada și ne-am familiarizat deja cu posibilele sale efecte negative. Totuși, potrivit unui nou studiu, din care reiese că temperatura afectează în mod direct talia animalelor, se naște acum și probabilitatea ca temperaturile globale aflate în creștere să determine o micșorare generală a speciilor și, implicit, a omului, din punct de vedere al dimensiunilor coroporale.