PĂMÂNT

Pe cea mai veche plajă a Australiei cercetătorii britanici şi cei australieni pretind că au găsit cele mai vechi fosile din lume. Acestea ar aparţine unei bacterii de dimensiuni microscopice care a trăit în urmă cu peste 3 miliarde de ani într-un mediu ostil, lipsit de oxigen.

Chimiștii Universității din California au proiectat alge albastre-verzi capabile să genereze precursori chimici ai combustibililor fosili și ai maselor plastice, într-un prim pas de înlocuire a celor dintâi ca materie primă în industria chimică.

Datele obținute de către cercetători în peșterea Lediana Lenskaia din Siberia arată că o creștere a temperaturilor globale cu doar 1,5 grade Celsius ar duce la dezghețarea permafrostului siberian și la eliberarea în atmosferă a unei cantități uriașe de dioxid de carbon și de metan, totul cu efecte catastrofale pentru viața terestră.

Cel puţin şapte noi cratere au fost descoperite în Siberia, după ce primele trei fuseseră observate la sfârşitul anului trecut. Imaginile din satelit sugerează că numărul acestora ar putea fi totuşi de cel puţin douăzeci. Nimeni nu ştie să spună cum anume s-au format, iar geologii care au explorat unul dintre ele nu au putut oferi explicaţii certe cu privire la originea acestuia.

Ngozumpa nu este nici pe departe cel mai mare ori cel mai spectaculos gheţar - dimpotrivă, are un aspect gri, cenuşiu datorat pietrelor căzute. Cu toate acestea, se bucură de întreg interesul lumii ştiinţifice, el topindu-se într-un ritm accelerat.

O vertebră cervicală de numai 7,1 milimetri s-a dovedit a fi o rămășiță a celui mai mic dinozaur care a existat vreodată sau, cel puțin, a celui mai mic dinozaur identificat până în prezent. Este vorba, mai precis, de un pterozaur minuscul care a trăit în urma cu circa 100 de milioane de ani și care nu depășea lungimea de 40 de centimetri.