Cine nu a visat palate scufundate şi corăbii eşuate, cine nu şi-a dorit să le caute, să le găsească, să le atingă, umplându-se de bucuria descoperirii?
Ei bine, răspunsul este „HERAS” – acronimul de la „Submarine Archaeological Heritage of the Western Black Sea Shelf” („Patrimoniul arheologic submarin din partea de vest a platformei continentale a Mării Negre”), un proiect cu finanțare europeană. Scopul acestui proiect este acela de a explora vestul platformei continentale a Mării Negre şi de a identifica siturile arheologice submarine, în scopul promovării acestora în circuitului turistic de aventură „Scuba Diving”.
Adoptarea Convenției UNESCO la 2 noiembrie 2001, ca tratat internațional pentru salvarea patrimoniului cultural submarin facilitează explorarea istoriei comune multimilenare a coastei de Vest a Mării Negre de la Constanţa și Kaliakra, parte importantă a graniţei de Est a Uniunii Europene. La realizarea acestui proiect s-au reunit instituţii din România şi Bulgaria – în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013.
Proiectul a demarat la data de 23 august 2013, când a fost semnat, de către toți partenerii, contractul de finanțare, în valoare totală de 1.400.000 Euro.
De la crearea primei colonii greceşti antice (Histria), zona Constanţa – Kavarna a trecut prin ridicarea şi căderea multor imperii, de la romani la bizantini şi turci, dar a trecut şi prin invaziile barbare, stăpânirea genoveză etc. Vestigiile acestei istorii comune au fost studiate îndeoesebi pe uscat, la ţărm, unde oraşe antice şi cetăţi sunt cunoscute de către arheologi şi transformate în zone de interes pentru turism. Însă, cum putem ajunge la fabuloasele situri istorice submarine, care au devenit extrem de atractive pentru turiştii aventuroși din întreaga lume?
Parteneriatul HERAS
Proiectul HERAS a reunit parteneri specializaţi în identificarea siturilor arheologice şi a epavelor de pe fundul Mării Negre, pentru a le pune în valoare şi a le ocroti în contextul dezvoltării durabile.
GeoEcoMar este responsabilul proiectului, participând și coordonând toate activitățile acestuia: organizarea unei baze de date, prin identificarea și clasificarea obiectivelor arheologice submarine pe baza informațiilor existente, efectuarea unor campanii comune româno-bulgare de cercetare subacvatică și realizarea unei sesiuni de pregătire profesională pentru instructorii de scuba diving în domeniul tehnicilor de arheologie marină. De asemenea, în calitate de Lead Partner, INCD GeoEcoMar are sarcina de a promova proiectul HERAS prin campanii media, workshop-uri și conferințe.
În cadrul proiectului HERAS, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa participă la campaniile comune româno-bulgare de cercetare subacvatică, la sesiunile de pregătire profesională pentru instructorii de scuba diving în domeniul tehnicilor de arheologie submarină, urmând ca la finele proiectului să organizeze o expoziție.
Institutul de Oceanologie (IO-BAS) din Varna efectuează o monitorizare complexă a platformei continentale bulgare a Mării Negre şi pregăteşte specialişti calificaţi în ştiinţele marine. Activităţile de cercetare ale institutului sunt în domeniul fizicii marine, chimiei, geologiei şi arheologiei, biologiei şi ecologiei, dinamicii costiere şi a tehnologiilor oceanice.
IO – BAS organizează și participă la campanii comune româno-bulgare de cercetare subacvatică, sesiunea de pregătire profesională pentru instructorii de scuba diving în domeniul tehnicilor de arheologie marină, promovează HERAS prin campanii media, workshopuri și conferințe.
Muzeul Oraşului Kavarna posedă bogate colecţii de artifacte preistorice, antice şi medievale, unice pentru această parte a Europei. În cadrul proiectului „HERAS” Muzeul Oraşului Kavarna va organiza o expoziție permanentă cu descoperirile arheologice submarine.
ONG-ul „Respiro Underwater Research Society” este specializat atât în pregătirea profesională a scafandrilor de Scuba Diving, cât și în expediţii de scufundări şi proceduri de urgenţă în scufundări. Toate calificările sale sunt în conformitate cu standardele şi legislaţia UE.
În cadrul proiectului „HERAS” ONG-ul „Respiro Underwater Research Society” participă la organizarea campaniilor de scufundări la siturile de interes pentru obiectivele proiectului și desfășoară cursuri de formare profesională pentru instructori de scufundări specializaţi în arheologie submarină.
Coordonatorul proiectului HERAS, conf. dr. Glicherie Caraivan, mărturisește că asistăm, de fapt, la încununarea inițiativei de la începutul anilor ’60, a pionierului arheologiei subacvatice din România, comandorul Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima cartare a reliefului submarin și a potențialului său arheologic.
În fapt, obiectivul principal îl reprezintă indentificarea unor ținte localizate până acum din observațiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii spre exemplu, întocmirea hărților și promovarea ulterioară a acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, ce vor fi oferite celor care caută turismul de aventură, scufundătorilor.
Vizitarea acestor situri poate avea atât scop științific, cât și de agrement, de palmares — pentru unii dintre scufundători sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu.
Antemergătorii
Savantul Emil Racoviță este cel care efectuează, în 1891, prima scufundare la o adâncime de 10 metri la bordul vasului Roland. În anii ’60, comandorul Constantin Scarlat întreprinde observații arheologice submarine în zona cetăților antice Tomis și Callatis.
Tot comandorul Scarlat este unul din pionierii scufundării autonome în România și a pus bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară, în 1967, pentru ca doi ani mai târziu să înființeze un sector de cercetare dedicat acestui domeniu: arheologia subacvatică.
Atunci, s-au descoperit la o adâncime de aproximativ 20 de metri, două ancore, una de plumb, alta mai nouă, din fier, precum și numeroase amfore greceşti, ţigle greceşti sau romane, pietre de râşniţe şi câteva obiecte şi vase din Evul Mediu.
S-a descoperit, de asemenea, epava unei corăbii din secolul IV-III î.Hr., construită în întregime din lemn, la bordul careia s-au gasit 12 amfore intacte.
Rezultate
Explorarea a început încă din arhive și biblioteci, s-a recurs la baze de date specifice, inventariere arheologică, desene, cartografiere, fotografiere, filmare și analiză fotogrametrică. Studierea documentelor vechi a fost esențială pentru a putea determina locurile probabile ale unor eventuale vestigii. Nici observațiile empirice, ca de exemplu mărturiile unor pescari, nu au fost neglijate.
Abia după ce aceste locuri sunt identificate începe partea aventuroasă și fascinantă a acestui proiect: demararea campaniilor de teren, cu zeci de ore de scufundări, la finalul cărora cercetătorii ar trebui să stabilească dacă țintele identificate pot fi confirmate sau nu ca obiective de interes patrimonial subacvatic.
Indicații asupra posibilei existențe în larg a unor surse de artifacte sunt oferite de fragmentele de ceramică, lemn din corăbii aduse de valuri pe plaje după furtunile violente. Metodele de cercetare preliminare sunt indirecte, de natură geofizică.
În practica geoarheologică se folosește îndeosebi scanarea cu sonarul lateral (Side Scan Sonar), precum și metodele magnetometrice. Posibilele ținte sunt verificate apoi, fie cu ROV-ul (Remotely Operated Vehicle), mini-submarinul de la IO-BAS, fie direct prin scufundare autonomă.
În ceea ce privește partea bulgară a litoralului Mării Negre, în cadrul cercetărilor a fost scanat un teritoriu de aproximativ 191 kilometri pătrați, într-o zonă cuprinsă între Shabla și Kaliakra, și au fost identificate 15 obiective, date exacte obținându-se doar pentru patru dintre ele.
Dacă aceste obiective se confirmă, urmează apoi întocmirea hărților cu locurile aferente. Deși hărțile sunt accesibile publicului larg, vizitarea acestor situri se face numai într-un mod organizat, inofensiv pentru situri și responsabil, prin inițierea unor circuite turistice subacvatice, care se vor desfășura sub coordonarea și supravegherea unor ghizi de scuba-diving, instruiți în acest scop.
La modul ideal, aceste obiective ar putea fi interconectate unui circuit complex de agrement turistic pe litoralul Mării Negre, combinat cu diverse alte evenimente ceea ce nu va face decât să crească gradul de atractivitate al litoralului, să ofere și alte oportunităti de divertisment.
Mai mult decât atât, un astfel de circuit s-ar adresa unui public mult mai larg, atât cunoscătorilor: istorici, arheologi, pasionați ai acestor domenii, cât și necunoscătorilor, turiștii iubitori de mare și de soare.
Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța opinează că, în prima etapă, munca echipei HERAS de culegere a informațiilor, de cartografiere a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri.
Este cazul Cetății Histria — unde exista un veritabil oraș imers, la Callatis pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor de țărm, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tasaul, unde există o așezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis cartiere ale cetății care se află sub nivelul mării, la Tuzla, 23 August, la Eforie și dincolo de frontieră, începând de la Durankulak, unde se afla o așezare umană preistorică.
În cadrul proiectului, instructorii de scufundare au fost instruiți în specificul arheologiei submarine, în legislația de patrimoniu național, aprofundând un ghid de bune practici, astfel încât aceștia vor avea competența de a-i însoți pe turiștii amatori de scufundare arheologică (conf. dr. Glicherie Caraivan)
Intenția autorilor este ca, la final, proiectul HERAS — „Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre” să poată fi interconectat unui circuit de agrement turistic pe litoralul Mării Negre, care combină evenimente sau obiective de relevanță culturală, religioasă, folclorică, festivaluri, situri arheologice terestre sau muzee din România și Bulgaria, inclusiv realizarea unor expoziții permanente care vor etala descoperirile arheologice, artifacte, precum și metodele de investigare utilizate în derularea acestui proiect.
Unul dintre scopurile acestui proiect este crearea unui produs turistic care să permită celor interesați să viziteze orașe, porturi și epavele unor nave scufundate. Se așteaptă ca, după documentarea patrimoniului submarin, agențiile de turism să organizeze tururi pentru scafandri amatori. Practic, se va crea un muzeu subacvatic, deoarece nimic din ceea ce va fi descoperit nu va fi scos, totul va rămâne acolo după ce va fi documentat (dr. Atanas Palazov, directorul Institutului de Oceanologie al Academiei Bulgare de Științe)
PERFORMER ÎN GEOECOLOGIE MARINĂ
Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (INCD GeoEcoMar) reprezintă un pol de excelență în cercetarea domeniului marin, funcționând ca centru european și național pentru studii asupra macrosistemelor de tip mare-deltă-fluviu. Infrastructura de cercetare modernă, bazată în special pe nave de cercetare, permite abordarea de studii complexe, cu caracter multidisiplinar, atât în cadrul programelor naționale cât și internaționale.
A fost înființat în anul 1993 sub denumirea de Centrul Român de Geologie și Geoecologie Marină. Potențialul tehnic și performanțele științifice obținute într-o perioadă scurtă de timp, i-au permis accesarea statutului de „institut de interes național”, care are ca obiectiv principal cercetarea complexă a macrogeosistemului Dunăre – Delta Dunării – zona de coastă a Mării Negre – Marea Neagră.
Prin prisma rezultatelor obținute în cadrul proiectelor de cercetare, efectuate în colaborare cu parteneri din țară și străinătate, INCD GeoEcoMar a devenit „centru european de excelență”. Din anul 1996, a fost autorizat de MMDD pentru elaborarea de studii de impact și bilanțuri de mediu, iar începând cu anul 2006 institutul a implementat un sistem de management al calității, cu aplicare în geologie, geoecologie și geofizică, fiind autorizat in acest sens de Lloyd’s Register Quality Assurance (România). În ultimii ani, INCD GeoEcoMar a cunoscut o creștere științifică și financiară continuă, fiind o instituție recunoscută pe plan intern și internațional.
