Potrivit unui studiu american recent, microbiomul intestinal are o legătură strânsă cu evoluția creierului uman în timp. Cu alte cuvinte, microbii prezenți în intestinele noastre sunt într-un fel combustibilul inteligenței umane.
Să spunem mai întâi că microbiomul intestinal reunește toate microorganismele (bacterii, viruși, ciuperci și paraziți nepatogeni), localizate în principal în intestinul subțire și colon. Apare adesea în presa științifică. În 2022, un studiu a demonstrat, de exemplu, că excesul de zahăr din dietă a promovat un dezechilibru în microbiomul intestinal. În urmă cu câteva luni, alte cercetări au stabilit o legătură între tulburările microbiomului intestinal și agresivitate.
Publicat în revista Microbial Genomics, un studiu condus de departamentul de antropologie de la Universitatea Northwestern (Statele Unite) a stabilit o legătură puternică între microbiomul intestinală și dezvoltarea creierului pe parcursul evoluției. Cercetătorii au spus că au studiat variațiile metabolice dintre diferitele specii de primate și oameni, adică variațiile cu privire la cât de repede organismul procesează alimentele. Obiectivul? Identificare factorilor ce diferențiază speciile cu creier dezvoltat de celelalte. Să menționăm faptul că anterior, noțiunea de microbiom fusese neglijată în favoarea altor factori considerați mai relevanți, în special de mediu și genetici.
Autorii studiului au folosit o abordare care urmărește să descifreze influența microbiomului intestinal asupra dezvoltării creierului. Este vorba de un protocol de transplant microbian a cărui misiune este să dezvăluie interacțiunile dintre bacteriile intestinale și metabolismul gazdei lor, ființa umană (Homo sapiens), maimuța veveriță (Saimiri boliviensis), cu un creier mare, și macacul (Macaca mulatta), dotat cu un creier mai mic.
Conform rezultatelor, microbiomul intestinal generează compuși capabili să modifice profund metabolismul organismului. Cu alte cuvinte, microbiomul ar fi un regulator metabolic care direcționează energia fie către dezvoltarea creierului, fie către țesutul adipos, cea mai mare rezervă de energie a organismului. În plus, fiecare specie ar integra o floră intestinală unică, o specificitate microbiană care ar satisface nevoi mai mari de energie la speciile cu creier mai mare. Această lucrare reprezintă un pas clar înainte în înțelegerea microbiomului intestinal, deși se pare că încă mai sunt multe de descoperit. Influența sa asupra inteligenței umane pare deja adăugată unor factori deja existenți precum genetica, mediul socio-economic și educația.
