0
(0)

Inteligența artificială a devenit rapid un instrument la care mulți dintre noi apelează pentru a afla răspunsuri despre aproape orice, inclusiv despre schimbările climatice. Dar cât de mult ne putem baza pe aceste modele de limbaj de tip AI, atunci când vine vorba de subiecte complexe și dezbătute, precum încălzirea globală? Un studiu recent realizat de cercetători de la University College London și UNESCO a încercat să răspundă tocmai la această întrebare.

Spre deosebire de motoarele de căutare clasice, unde răspunsurile sunt publice și pot fi analizate ușor, conversațiile cu modelele AI (cunoscute sub numele de LLM – Large Language Models) sunt efemere și personalizate pentru fiecare utilizator. Asta face dificilă evaluarea modului în care aceste modele răspund la întrebări legate de climă. Pentru a depăși acest obstacol, echipa de cercetare a testat 33 de modele AI diferite, printre care cele mai avansate versiuni disponibile publicului la momentul studiului, precum Claude, Gemini și GPT.

Cercetătorii au pus modelelor peste 600 de întrebări, de la cele simple, de tip grilă, până la întrebări bazate pe fragmente din studii științifice și chiar întrebări despre cât de siguri sunt oamenii de știință de anumite concluzii din rapoartele IPCC (Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice). Rezultatele? Modelele cele mai performante au răspuns corect la aproximativ 90% dintre întrebările de bază, dar procentul scade la 78% când vine vorba de întrebări mai nuanțate, unde chiar și experții au discuții aprinse.

Totodată, s-a observat un lucru interesant: modelele mai noi și mai mari tind să se descurce mai bine decât versiunile lor anterioare sau variantele „mai ușoare”. Dar, indiferent de cât de sofisticată este tehnologia, niciun model nu este infailibil. De exemplu, când a fost vorba să evalueze dacă anumite afirmații despre climă sunt susținute sau nu de dovezi, chiar și cele mai bune modele au oferit răspunsuri corecte doar în 70% din cazuri. Modelele mai slabe au avut rezultate sub 40%.

Acest lucru ne arată că, deși AI-ul poate fi un aliat de nădejde în informare, nu trebuie să îl tratăm ca pe o autoritate absolută, mai ales când vine vorba de subiecte complexe și în continuă evoluție, cum este schimbarea climatică. Este esențial să ne păstrăm gândirea critică și să verificăm informațiile din mai multe surse, chiar și atunci când acestea par că vin din „gura” unei inteligențe artificiale.

Într-o lume în care tehnologia avansează cu pași uriași, adevărata inteligență stă în echilibrul dintre curiozitate, scepticism și dorința de a învăța mereu ceva nou.

Sursa: Ars Technica

Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Pot greși modelele AI când vorbesc despre schimbările climatice?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating