”Homeopatia este veche.”
Societatea Română de Homeopatie
Citatul de mai sus l-am luat din ”Scrisoare deschisă către USR – homeopatia pentru neștiutori”. Scrisoarea se dorea a fi un răspuns la o propunere legislativă referitoare la etichetarea produselor homeopate prin care se aduc modificări ”Legii 95/14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății”. Conform acestor modificări pe prospectul produsului ”În cazul medicamentelor homeopate, la începutul rezumatului caracteristicilor produsului se va menționa, vizibil și ușor de citit, cu font Times New Roman, format îngroșat și cu majuscule următoarea atenționare: ACEST PRODUS NU ARE EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII. Mărimea textului avertismentului nu poate fi mai mică decât mărimea textului denumirii medicamentului cu mai mult de două puncte. […]”. Un paragraf similar precizează că același text cu majuscule trebuie tipărit și pe ambalajul produselor homeopate. De asemenea în cazul reclamelor, prin modificarea legii se impune ca: ”în cazul produselor și tratamentelor naturiste, înainte de invitația de a citi instrucțiunilor de pe prospect sau de pe ambalaj, se adaugă o avertizare sonoră și scrisă, formulată după cum urmează: «Produs neatestat medical», respectiv «Metodă neatestată medical»; în cazul produselor homeopate, înainte de a invitația de a citi instrucțiunile din prospect sau de pe ambalaj, se adaugă o avertizare sonoră și scrisă, formulată după cum urmează: «Acesta este un produs homeopat neatestat medical, fără efecte dovedite asupra sănătății.»”
Deși mă așteptam ca Societatea Română de Homeopatie (SRH) să răspundă vehement acestei propuneri legislative (bănuiesc că știți deja: eu o consider perfect întemeiată), am fost surprins să am în față un text atât de slab. Aveam în față doar o înșiruire de date referitoare la istoria de peste două sute de ani a homeopatiei și o listă de cărți despre homeopatie apărute pe la noi. Cât despre atestarea medicală și efectele dovedite asupra sănătății ale homeopatiei nu ni se spune mai nimic. Avem doar un pragraf scurt (și aiuritor) ” Este drept că medicamentul homeopatic nu poate fi demonstrat cu metodele materiale obișnuite, dar oare chiar trebuie musai arătat pe cântar? Cercetările recente îl trimit pe terenul nanomedicinii. (încurcă și asta?)”
Nu îmi dau seama cum ar trebui să înțeleg acest paragraf, autorii scrisorii nu îl detaliază în nici un fel. Ce să înțeleg din ”medicamentul homeopatic nu poate fi demonstrat cu metodele materiale obișnuite”? Să înțeleg că este nevoie de oarece metode ezoterice, pentru a testa remediul homeopatic? Să înțeleg că metodele de verificare, a eficienței și efectelor adverse, așanumitele teste clinice, la care este supus un medicament oarecare, nu se aplică în cazul lui? Atunci de ce țin să îl numească ”medicament homeopatic”? Știu, există ”Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei” în care se face referire la ”medicament homeopatic” și că ”Pentru medicamentele homeopate înregistrate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sau, după caz, admise în conformitate cu articolul 13 alineatul (2), nu este necesară prezentarea dovezii eficacității terapeutice.” Este un text de-a dreptul rușinos! Cum să nu fie nevoie de prezentarea dovezii eficacității terapeutice?
Voi reveni mai încolo la ”dovezile” privitoare la ”eficiența” homeopatiei. În scrisoarea deschisă a SRH se mai spunea că, în ceea ce privește medicamentul homeopatic, ”Cercetările recente îl trimit pe terenul nanomedicinii. (încurcă și asta?)” Uff, ce să mai zic? Există vreo legătură între homeopatie și nanomedicină? Conform definiției dată de către revista Nature (una dintre cele mai importante reviste de știință din lume), ”Nanomedicina este ramura medicinei care se aplică uneltele și cunoașterea nanotehnologiei pentru prevenirea și tratarea bolilor. Nanomedicina implică utilizarea materialelor la scară nano, cum ar fi nanoparticule biocompatibile și nanoroboți pentru diagnosticarea, livrarea [medicamentelor] și monitorizarea organismului viu.” Remarcați că nu există nici o mențiune la homeopatie. Vă reamintesc că atunci când vorbim despre homeopatie nu ne referim la vreun soi de nanoparticule. Dimpotrivă, diluțiile folosite în produsele homeopatice fac imposibilă existența vreunei molecule din principiul activ în remediul final. Pe scurt: homeopatia nu are nici cea mai vagă legătură cu nanotehnologia, dar asta nu pare să conteze pentru SRH.
Spuneam că voi reveni asupra dovezilor care ar demonstra eficiența homeopatiei. Aș putea să fiu foarte scurt și să mă rezum la a spune că ele nu există. Dar nu acesta este stilul meu.
Desigur nu contează părerea mea. Contează în schimb raportul, privitor la homeopatie, realizat de către EASAC (European Academies Science Advisory Council) care ”este alcătuit din academiile naționale de știință ale țărilor membre ale UE, care se adaugă cele din Elveția și Norvegia, care colaborează pentru a oferi consultanță științifică independentă factorilor de decizie europeni”. Raportul este intitulat: ”Homeopathic products and practices: assessing the evidence and ensuring consistency in regulating medical claims in the EU” (Produsele și practicile homeopate: evaluarea dovezilor și asigurarea coerenței în reglementările medicale în UE).
Dați-mi voie să vă dau câteva citate din concluziile lui. ”Multe remedii homeopatice sunt preparate din substanțe care au fost diluate atât de mult încât nu mai rămâne niciunul dintre principiile active. Unii practicanți homeopați cred că, urmare a procesului de dinamizare, substanța originală lasă o «amprentă» în apă. O explicație a unui mecanism de acțiune ar trebui să fie atât plauzibilă din punct de vedere științific, cât și demonstrabilă, dar justificările homeopatiei nu îndeplinesc aceste două criterii. […] De asemenea, lipsește un suport științific pentru mecanismele invocate de homeopatie, cum ar fi vitalismul, semnalele electromagnetice și memoria apei.” Mai departe: ”Analiza din cadrul grupului de lucru a subliniat faptul că efectul terapeutic perceput de pacient, al preparatului homeopatic, este datorat efectului placebo. La efectul placebo se pot adăuga și alte fenomene, cum ar fi evoluția naturală a bolii și vindecarea de la sine, care pot contribui la percepția generală conform căreia homeopatia este benefică. […] Mai mult decât atât, grupul de lucru a subliniat faptul că beneficiile oricărui efect placebo pot fi mult mai mici decât răul provocat. Utilizarea unui produs homeopatic de către un pacient poate întârzia solicitarea unei îngrijiri medicale, bazate pe dovezi științifice, mai adecvate.”
În finalul raportului grupul de lucru EASAC face și câteva recomandări:
”Ar trebui să fie elaborate reglementări stricte pentru ca susținerile privind eficacitatea, siguranța și calitatea produselor homeopatice să se bazeze pe dovezi științifice verificabile. Această cerință se aplică atât pentru medicina umană, cât și pentru cea veterinară. În absența unor asemenea dovezi solide nici un produs nu ar trebui să fie aprobat de către agențiile naționale de reglementare ale medicamentelor.
Bugetele sistemului public de sănătate se află sub presiune tot mai mare. Sistemele de sănătate publică nu ar trebui să ramburseze produsele și serviciile homeopatice decât dacă se demonstrează, prin teste riguroase, că acestea sunt eficiente și sigure.
Publicitatea și comercializarea produselor și serviciilor homeopate trebuie să fie reglementate astfel încât să fie corecte și clare: susținerile referitoare la eficacitatea și siguranța lor nu ar trebui să fie permise în absența dovezilor științifice reproductibile.”
Mai există un raport, publicat în martie 2015 de către NMRH (Australia’s National Health and Medical Research Council, Consiliul Național Australian pentru Sănătate și cercetare mediccală), intitulat ”Evidence on the effectiveness of homeopathy for treating health conditions” (Dovezile privitoare la eficiența homeopatiei pentru tratarea problemelor de sănătate). În urma evaluării a mai bine de 1.800 de studii legate de homeopatie, numai 225 s-au dovedit a respecta rigorile științei. Concluzia? ”Nu există nici o dovadă credibilă conform căreia homeopatia ar fi eficientă pentru vreo afecțiune a sănătății.”
Mai sunt multe de spus despre războiul purtat cu știința de către susținătorii homeopatiei și din acest motiv voi aborda acest subiect și în numărul viitor. Dar, pentru că mai am un picuț de spațiu tipografic, vreau să vă relatez un fragment dintr-un dialog pe care l-am avut, în urmă cu doi ani, cu un faimos medic homeopat, pe grupul de FB ”Pseudoștiința în România”.
Eu: ”De fapt totul este simplu precum bună ziua. Dv ne arătați niste studii clinice care să ateste eficacitatea homeopatiei, studii similare cu cele realizate pentru medicamente.”
El: ”Vreți studii si cercetări. Ele sunt publice. Trebuie numai să le citiți. Atât.”
Eu: ”Acum pe bune, nu am face economie de timp dacă ați furniza niste link-uri luminatoare către studiile acestea? Ați fi nevoit să tastati mai puțin, nu ar mai fi nevoie să vă jucați cu cuvintele.”
El: ”Chiar nimeni nu mai vrea să muncească ân tara asta? Chiar toată lumea vorbeste ceea ce nu știe și nici nu vrea sa caute ca sa stie? Chiar cerem NUMAI copiilor să caute și să fie «cercetaăori»? Noi, adulții nu mai vrem sa facem nimic? Când ceva mă interesează eu caut, caut, caut. Vă îndemn. Altfel, înseamnă că nu interesează deci nu avem bază de discuție. Vă dau un «clue»: cautati și citiți Hering.”
Dialogul a mai continuat, la fel de inutil. Dl homeopat a refuzat cu încăpățânare indicarea vreunui studiu clinic de calitate care să confirme homeopatia….
