Începând cu 9 ianuarie, la toate punctele de difuzare a presei și în rețeaua de micro-magazine Mic.ro este disponibil numărul 10 al revistei Știință&Tehnică.

 

În paginile acestui prim număr din anul, nu-i aşa, al „sfârşitului lumii” (vezi presa avidă de senzaţional) vă veţi întâlni cu „dosarul creierului”, piesa de rezistenţă a revistei, cu un grupaj al celor mai spectaculoase fotografii din ştiinţe realizate în anul 2011, veţi citi despre avioane fără pilot, despre psihoistoria lui Isaac Asimov aplicată astăzi, despre maşinile electrice şi medicina personalizată. Plus o surprinzătoare „poveste a apei” (BIOTEHNOS-ul  profesorului Ion Mănzatu).

Dosarul ediției de ianuarie a revistei Știință&Tehnică îți răspunde la o întrebare extrem de controversată: Cât de inteligenți suntem de fapt? Dacă ați încerca să aflați o definiție exactă a inteligenței, ați fi surprinși să descoperiți că există, în mare, cam tot atâtea păreri pe cât de mulți sunt cercetătorii care le propun. Există puține zone ale științei mai controversate decât studiul inteligenței, cu o istorie doldora de idei și teorii cu proastă reputație, de la frenologie și alte modalități pseudo-științifice de măsurare a acesteia până la recentele încercări (riscante) de a o corela rasei. Din păcate, spre deosebire de înălțime și de greutate, trăsături umane lipsite de ambiguitate, nu există o „măsură” a inteligenței, după cum nu există nici valori absolute ale integrității, cinstei sau formei fizice. Dar la fel cum este evident că unii oamenii sunt într-o formă fizică mai bună decât alții, la fel de clar este și că unii dintre noi sunt pur și simplu mai isteți decât alții. Află mai multe în numărul 10 al revistei!

Ediția de ianuarie a revistei vă pune în fața unui scenariu extrem de incitant. Nu au trecut decât 12.000 de ani, o frântură de timp la nivel geologic, de când Homo Sapiens a devenit unicul supraviețuitor al genului Homo de pe Terra. Atunci, în urmă cu 12 milenii, ultimii hobbiți (Homo Floresiensis) se stingeau în peștera Liang Bua din Indonezia. Neanderthalienii și denisovanii, specii mult mai evoluate decât hobbiții, dispăruseră de peste 25.000 de ani din Europa și Asia, din motive care ridică și astăzi multe semne de întrebare. Cum ar fi arătat lumea noastră, însă, dacă ea nu ar fi fost lipsită de aportul „celorlalți oameni”? Cum ar fi decurs evoluția noastră și a lor dacă am fi fost nevoiți să conviețuim? Scriitorii Liviu Radu, Florin Pitea și editorul S&T Adrian Nicolae vor încerca să răspundă acestor întrebări.

Alt articol interesant din noul număr S&T este un text despre… nimic. Nimicul, nebăgat în seamă multă vreme, a devenit în prezent piesa centrală a fizicii moderne. Nimicul este punctul de plecare al Universului nostru și tot nimicul îi condiționează viitorul. Ciudat, nu-i așa? De fapt, poate că ar trebui să începem prin a răspunde la o întrebare: de ce există ceva, în loc să existe doar nimicul? Răspunsul l-a dat laureatul Nobel, Frank Wilczec: nimicul acesta este foarte instabil, spunea el. O afirmație stranie, care nu este la îndemâna bunului simț. Pentru noi, oamenii obișnuiți, este simplu: nimicul este nimic. Ce este, însă, nimicul pentru oamenii mai puțin obișnuiți?

Tot în ediția de ianuarie 2012 a revistei vă invităm să citiți despre: noua civilizație a magneziului și thoriului, Greeny – un fabulos prototip românesc, psihologia răului (de ce suntem, totuși, fascinați de urât, de orori?), istoria secretă a automobilelor electrice sau cele mai performante avioane fără pilot.

\"(w540)

Revista Ștință & Tehnică a fost relansată de Fundația Dinu Patriciu împreună cu Adevărul Holding, la începutul lunii aprilie, 2011, are 120 de pagini bogat ilustrate, informație de calitate și costă 8,8 lei. Apare lunar, în prima zi de Luni a fiecărei luni. Dacă îți place S&T, află de aici cum te poți abona!

Upgrade