De la momentul descoperirii potrivit căreia Marte ar fi putut, cu miliarde de ani în urmă, să permită existența microbilor și până la ideea că viața ar fi putut evolua pe Planeta Roșie înainte să o facă pe Pământ nu a mai rămas, desigur, decât un pas. Pe care, iată, cercetătorii îl fac.
Recentele observări ale roverului Curiosity, de la NASA, pe Marte, sugerează că planeta vecină ar fi întrunit condițiile necesare supraviețuirii microbilor pe suprafața sa în trecutul foarte îndepărtat, atunci când era un loc mai cald și mai umed. Nu se știe sigur când a devenit Marte locuibilă, dar oamenii de știință cred că momentul ar putea fi comparabil cu cel din cazul Terrei, unde viața a apărut acum 3,8 miliarde de ani.
Din săpăturile executate de roverul Curiosity într-o zonă a Planetei Roșii denumită „John Klein”, echipa care coordonează robotul și analizează materialele recoltate de acesta a dedus că regiunea cu pricina a fost cândva un mediu acvatic similar unui lac cu pH neutru. Mai mult, instrumentele roverului au detectat multe dintre ingredientele chimice necesare formării vieții, așa cum o știm noi, inclusiv sulf, nitrogen, hydrogen, oxigen, fosfor și carbon.
Bineînțeles, oamenii de știință nu se hazardează să pretindă că viața a existat vreodată pe Marte, întrucât nu au identificat nicio urmă de microbi marțieni propriu-ziși (Curiosity nici măcar nu este echipat cu instrumente care să detecteze viața). Dar, vârsta înaintată a depozitelor descoperite de rover deschide ușa către niște speculații interesante: dacă viața a înflorit pe Marte – un mare „dacă” – a precedat-o ea pe cea de pe Pământ? Și dacă da, este posibil ca viața terestră să își aibă rădăcinile în cea marțiană?
Unii microbi sunt într-adevară foarte rezistenți și ar putea fi capabili să supraviețuiască unei călătorii interplanetare după ce au fost aruncți în Spațiu de pe planeta lor în urma impactului cu un meteorit. Iar știința dinamicii orbitale inidică o posibilitate mult mai mare ca rocile să călătorească dinspre Marte către Terra, decât invers. Dar, rămâne de văzut ce descoperiri va mai face Curiosity în Craterul Gale, în care specialiștii consideră că stă scrisă autobiografia Planetei Roșii.
Sursa
Foto: NASA/JPL-Caltech/Cornell/MSSS
