0
(0)

Pentru această ediție a revistei îmi propusesem un alt subiect. Începusem deja să lucrez la el, dar l-am abandonat, după ce am parcurs cel de-al șaselea raport al Grupul Interguvernamental Privind Schimbările Climatice (IPCC), care a fost publicat luni, 9 august. Încă nu l-am citit în detaliu, dar concluziile lui m-au îngrijorat. Nu sunt un alarmist, dimpotrivă, am convingerea că dispunem deja de tehnologiile necesare pentru limitarea consecințelor și pentru adaptarea la actualele schimbări ale climei. Am fost îngrijorat din cauză că am înțeles că suntem foarte aproape de ora zero, cea care ar putea marca un dezastru pentru viitor civilizației umane. Foarte probabil, într-unul dintre numerele viitoare voi alcătui un dosar asupra acestui subiect spinos. Acum vreau doar să vă propun o trecere în revistă a raportului.

Cum lucrează IPCC

Grupul Interguvernamental Privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC) a fost înființat în 1988 de către Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme, UNEP) și de către Organizația Meteorologică Mondială (World Meteorological Organization, WMO). Obiectivul lui este acela de a oferi decidenților politici evaluări științifice ale schimbărilor climatice. Rapoartele IPCC evaluează bazele științifice ale schimbărilor climatice, impactul lor și riscurile viitoare , opțiunile pentru adaptare și căile de atenuare a acestor schimbări. Ele sunt neutre din punct de vedere politic și conțin constatări, însoțite de o evaluare a nivelului de încredere în ele, dar nu impun acțiuni specifice.

Primul raport IPCC a fost publicat în 1990. Aici se ajungea la concluzia că: ”Emisiile rezultate din activitățile umane au dus la creșterea substanțială a concentrațiilor gazelor cu efect de seră: dioxid de carbon, clorofluorocarburi și oxizi de azot. Această creștere va amplifica efectul de seră, ceea ce va duce la o încălzire suplimentară a suprafeței terestre.”

Actualul raport, cel de-al șaselea, este format din trei părți: evaluarea științifică a schimbărilor climatice; impactul schimbărilor climatice asupra oamenilor, agriculturii, ecosistemelor etc; și efectele economice și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Anul acesta a fost publicată numai prima parte a raportului IPCC, celelalte două urmând a fi publicate anul viitor.

Raportul IPCC a fost redactat de de o echipă formată din 234 de oameni de știință, experți reputați în studierea diferitelor aspecte ale schimbărilor climatice, din 66 de țări. El a trecut prin mai multe etape de revizuire. Prima schiță al raportului a avut mai mult de 23.000 de observații ale experților și decidenților politici din statele membre ONU. Fiecare observație a primit câte un răspuns individual. Cea de-a doua a avut 50.000 de observații. Abia mai apoi s-a trecut la elaborarea schiței finale.

Poate că vă gândiți că implicarea factorului politic în revizuirea rapoartelor IPCC ar reprezenta o mare slăbiciune. Eu îndrăznesc să cred că, dimpotrivă, el reprezintă un punct forte, deoarece prin implicarea decidenților politici ne asigură că rapoartele sunt relevante pentru politicile guvernamentale din toate statele membre ale ONU.

Actual raport este foarte voluminos, având mai bine de 3.900 de pagini, scrise cu litere mărunte. Pentru noi, profanii, este greu să îl parcurgem în detaliu. Oamenii de știință care l-au conceput au fost extrem de riguroși și, pentru fiecare afirmație, suntem trimiși către dovada care o susține. Limbajul folosit încearcă să nu lase nici un loc interpretărilor, ceea ce îl face insipid pentru muritorii de rând. De exemplu, iată o definire a termenului ”probabilitate” (likelihood): ”Următoarele sintagme sunt folosite pentru a indica probabilitatea unui efect sau al unui rezultat: aproape sigur [înseamnă] o probabilitate de 99-100%; foarte probabil, 90-100%; probabil, 66%; aproape probabil, 33-66%, improbabil, 0-33%, foarte improbabil, 0-10%; excepțional de improbabil, 0-1%.”

În concluzie actualul raport este greu de citit. El trebuie studiat cu creionul în mână de către cercetători sau de cei pasionați de subiect. Vă spuneam că nu l-am citit decât în fugă, încă nu am avut timp să îl analizez cât de cât. Dar pentru noi toți există o salvare. Raportul începe cu un capitol numit ”Sumbru for Policymakers” (Rezumat pentru decidenții politici). Fiind adresat politicienilor, și având numai 42 de pagini, îl putem studia și noi.

Să vedem acum ce spun cercetătorii despre prezentul și viitorul schimbărilor climatice.

Notă: conformându-mă cerințelor de rigoare am folosit paranteze pătrate pentru a indica marja de eroare pentru anumite mărimi.

Clima din prezent

Constatăm o creștere continuă a concentrației gazelor cu efect de seră. Astfel, în 2019, concentrațiile de dioxid de carbon au ajuns la 440 ppm (părți per milion), cele de metan au ajuns la 1886 ppb (părți per miliard) iar cele de oxizi de azot la 332 ppb.

Fiecare dintre ultimele patru decade a fost mai caldă decât cea precedentă. Temperatura globală medie, în primele decenii ale secolului XXI (2001-2020) a fost cu 0,99 [0,84-1,10] grade Celsius mai mare decât media temperaturii globale din intervalul 1850-1900. În deceniul 2011-2020 am asistat la o creștere cu 1,09 [0,95-1,20] grade Celsius, în raport cu același interval. Mai mult decât atât, în ultimii zece ani asistăm la temperaturi mai mari decât în perioadele de încălzire globală din ultimii 6.500 de ani. Ultima dată când s-au înregistrat temperaturi globale medii similare cu cele din ultimul deceniu a fost acum 125.000. Încălzirea climei a fost mai accentuată deasupra uscatului decât asupra oceanelor. ”Este foarte probabil ca gazele cu efect de seră să fie fie factorul principal pentru încălzirea troposferică începând cu 1979.”, se arată în raport.


(a) Variația temperaturii medii globale în ultimele două milenii. b)Variația temperaturii medii globale între 1850 și 2020. Aici avem o comparație între valorile observate și valorile obținute prin simulări computerizate a valorilor temperaturii în absența contribuției activităților  umane bugetul total al gazelor cu effect de seră în atmosfera terestră

Tot foarte probabil activitățile umane au avut o contribuție o contribuție în retragerea ghețarilor și la scăderea ghețurilor di zona oceanului Arctic. În zona Antarcticii nu asistăm la modificări semnificative, din cauza tendințelor regionale și a marii variabilități interne.

Extremele caniculare au devenit mai frecvente și mai intense deasupra uscatului, în cele mai multe regiuni ale globului, în timp ce extremele de frig au devenit mai rare și mai puțin severe. Fenomenele meteorologice extreme au devenit din ce în ce mai frecvente începând cu 1950.


Modificările regionale ale temperaturii medii în intervalul 2011-2020 față de intervalul 1951-1980

Nivelul mediu al oceanelor a crescut cu 0,20 [0,15-0,25] cm între 1901 și 2018. Viteza medie de creștere a a nivelului mediu al oceanelor a fost de 1,3 [0,6-2,1] mm/an între 1901 și 1971, ajungând la 1,9 [0,8-2,9] mm/an pentru intervalul 1971-2006 și la 3.7 [3,2-4,2] mm/an pentru perioada 2006-2018. Altfel spus, viteza de creștere a nivelului oceanelor este accelerată. Tot referitor la oceane, raportul IPCC arată că, începând cu anii 1970, am asistat la o încălzire a stratului superior al oceanelor, la o accentuare a acidificării și la o scădere a nivelului de oxigenare a lor.

Viitorul climei terestre

În Rezumatul pentru decidenții politici se arată că: ”În comparație cu perioada 1850-1900, valoarea medie a temperaturii globale în intervalul 2081-2100, foarte probabil, va fi mai mare cu 1,0 până la 1,8 grade Celsius mai mare în scenariul cu un nivel foarte scăzut de gaze cu efect de seră, […] cu 2,1 până la 3,5 grade Celsius în scenariul intermediar, […] și cu 3,5 până la 5,7 grade Celsius în cazul scenariului cu un nivel foarte mare de gaze cu efect de seră. Ultima dată când s-a întâmplat ca temperatura globală la suprafața terestră să fie mai mare cu 2,5 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900 a fost acum 3 milioane de ani.” (Despre aceste scenarii voi discuta mai pe îndelete într-un viitor dosar, în care vom prezenta în detaliu raportul IPCC.)

Această creștere a temperaturii medii globale va duce la schimbări dramatice a sistemului climatic mondial. Vom asista la creșterea dramatică a frecvențelor  și intensității  fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi: valuri de căldură, precipitații masive, unele zone vor fi afectate de secetă îndelungată, se va înregistra un număr sporit de uragane etc. Vom asista la o scădere a suprafeței acoperită cu gheață în zona arctică, și a zonelor acoperite cu zăpadă și a celor cu permafrost. Nivelul oceanelor va crește în continuare. Pe termen lung, adică în următoarele două milenii nivelul oceanelor ar putea crește cu 2-3 metri, dacă vom reuși să stabilizăm creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius și cu mai mult de 6 metri, în cazul în care creșterea temperaturii medii globale va fi de 2 grade Celsius.

Raportul IPCC mai atrage atenția că nu pot fi excluse și efecte extrem de severe care ar rezulta în urma schimbărilor climatice (cum ar scăderi masive ale suprafețelor împădurite sau schimbări bruște ale curenților oceanici).

Limitarea schimbărilor climatice

Deși alarmant, raportul IPCC nu ne pune sub drobul  de sare din povestea lui Creangă. El ne oferă datele de care avem nevoie pentru a acționa.

Raportul IPCC arată că la fiecare creștere cu 1.000 de Gt a emisiilor de dioxid de carbon temperatura medie globală va crește cu 0,27 până la 0,63 grade Celsius. Este evident faptul că un prim pas pentru limitarea încălzirii globale ar trebui să fie limitarea emisiilor de dioxid de carbon. Am putea stabiliza temperatura medie globală, dacă am ajunge la zero emisii de carbon, rezultate în urma activităților umane, dar trebuie să ținem seama și de inerția sistemului climatic mondial. Va trece mult timp până când temperatura medie globală se va stabiliza.

Din acest motiv, pentru accelerarea stabilizării, vor trebui să fie puse la punct și să intre în funcțiune pe scară largă sisteme de capturare și stocare a dioxidului de carbon din atmosfera terestră. Totuși, chiar dacă am reuși să reducem cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosfera terestră, ceea ce ar duce la o scădere treptată a încălzirii globale, alte consecințe ale actualei încălziri se vor rezolva abia peste câteva decenii sau chiar milenii. De exemplu, tendința de creștere a nivelul oceanelor va continua vreme de milenii.

În raport se vorbește și despre alte gaze care produc efectul de seră accentuat pe care îl trăim astăzi, dar nu voi insista acum asupra lor.

Concluzii

Raportul IPCC poate fi rezumat în câteva cuvinte. Influența activităților umane asupra încălzirii globale, într-un ritm fără precedent, foarte probabilă (eu aș îndrăzni să afirm că este sigură). Ne aflăm aproape de punctul în care evoluțiile climatice ar putea avea consecințe catastrofale. Acesta este un semnal de alarmă foarte clar al oamenilor de știință.

Totuși, deși timpul rămas este scurt (în raportul IPCC nu este precizat), încă mai putem îndepărta riscurile catastrofale. Inginerii s-au pus pe treabă și au pus la punct sisteme eficiente de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru capturarea și stocarea dioxidului de carbon din atmosfera terestră. Este nevoie ca și factorii de decizie politică să înțeleagă necesitatea acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană acționează deja cu mare îndrăzneală. În 2007, s-a decis reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, față de 1990. Anul trecut s-a adoptat o nouă decizie la fel de îndrăzneaţă: până în 2030 țările din UE vor trebui să scadă cu 55% emisiile de gaze dioxid de cabon, în raport cu anul 1990, urmând ca până în 2050 să fie atinsă neutralitatea climatică (adică țările Uniunii Europene nu vor mai emite cantități mai mari de gaze cu efect de seră decât pot fi absorbite de sistemul terestru).

Din păcate aceste inițiative nu sunt suficiente. Ele ar trebui aplicate la scară globală. În ultimii ani am putut vedea mulți lideri politici importanți pe plan mondial care negau cu înverșunare influența activităților umane asupra schimbărilor climatice. Sper că actualul raport IPCC le va schimba opinia.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?