Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

O gaură neagră supermasivă foarte cumpătată

Se știe de multă vreme că centrul Galaxiei noastre adăpostește o gaură neagră supermasivă, SagittariusA*, cu masa echivalentă cu cea a patru miliarde de sori. Deși a fost descoperită încă din 1974, această gaură neagră ascunde multe întrebări care își așteaptă răspunsul.

O furtună solară moderată va lovi Pământul astăzi

După ce sâmbătă, 28 iulie, o flamă solară de clasa M6 a erupt pe Soare, din pata solară activă AR1532, dezlănțuind în Spațiu un val de plasmă și de particule încărcate, fenomen cunoscut și ca „ejecție de masă coronară”, specialiștii se așteaptă ca furtuna solară astfel produsă să ajungă pe Pământ astăzi, în jurul orei 15:00 GMT (sau 18:00 ora României).

O descoperire „imposibilă”: sisteme stelare binare cu perioade orbitale de 2,5...

O echipă de astronomi a descoperit, cu ajutorul Telescopului în spectru Infraroșu al Marii Britanii (UKIRT) din Hawaii, patru perechi de stele care se orbitează reciproc (două câte două) în intervale mai scurte de patru ore (pentru fiecare pereche).

Materia întunecată a fost observată în premieră

Oamenii de știință germani au observat pentru prima oară un fragment din structura materiei întunecate, cea care determină locul de formare al galaxiilor în Univers.

The Sentinel – Un telescop dedicat ”vânătorii” de asteroizi

O organizaţie californiană non-profit doreşte ca până la sfârşitul deceniului să realizeze şi să lanseze în spaţiu un telescop în infraroşu dedicat identificării asteroizilor periculoşi din apropierea Pământului.

Astronomii au detectat cea mai consistentă aglomerare de galaxii descoperită

Grație unei alinieri astrofizice fericite, astronomii Universității din Florida în Gainesville au putut descoperi cel mai masiv cluster de galaxii detectat vreodată în Univers. Au denumit „adunarea” cosmică IDCS J1426.5+3508 și i-au stabilit poziția la o distanță copleșitoare de 10 miliarde de ani-lumină față de Terra.

Suprafaţa craterului selenar Shackelton este acoperită în proporţie de 22% de...

Ultimele descoperiri ale sondei  NASA LRO, publicate în revista Nature, indică faptul că până la 22% din suprafaţa craterului Shackelton, aflat în apropierea Polului Sud al Lunii, este acoperită de apă îngheţată. Deşi procentul pare unul impresionant,  cantitativ apa reprezintă doar 378 de litri într-un crater lat de 20km şi adânc de 3,2 km.

Paradoxul sistemului nostru solar – De ce nu este Pământul un...

În urmă ce peste 2 miliarde de ani, Soarele, cu mult mai slab decât în prezent, ar fi trebuit să transforme Terra într-un imens glob de gheață, incapabil să susțină viața așa cum o știm azi. Și totuși nu a fost așa. Este un mister care i-a intrigat pe cercetători decenii la rând. David Minton, profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, susține că are un posibil răspuns.

Se lămureşte în final misterul Tunguska?

În dimineaţa zilei de 30 iunie 1908, la ora 07:17, o explozie, cu putere mai mare de o mie de ori decât cea a bombei nucleare de la Hiroshima, a avut loc în pădurile siberiene de lângă râul Podkamennaya Tunguska. De-atunci sunt speculate diverse teorii, care mai de care mai conspiraţioniste, despre misterul producerii catastrofei…

Misiunea Voyager a ajuns la marginea Sistemului Solar. Și este diferit...

Sondele spațiale NASA Voyager au ajuns pentru prima dată la frontiera sisemului nostru solar, iar ceea ce au descoperit este complet diferit de așteptările savanților.