Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Găurile negre „iubesc” ordinea

Cu ajutorul satelitului Integral al Agenției Spațiale Europene (ESA), astrofizicienii au descoperit că găurile negre, considerate printre cele mai haotice și neliniștite obiecte din univers, în realitate „iubesc” ordinea.

Geometria la scara Planck a Universului

V-am vorbit despre geometria Universului la scară mare. Știm despre ea că este una euclidiană. Asta înseamnă că suma unghiurilor unui triunghi care are...

Astrofest 2018 – un succes!

Aflat deja la a V-a ediție și la a treia în locul deja devenit tradițional – Biblioteca Națională a României – festivalul astronomiei și...

O plasă de păianjen cosmică

Cu ajutorul VLT (Very Large Telescope) al ESO (European Southern Observatory) au fost identificate șase galaxii aflate la periferia unei găuri negre...

Indicii pentru materia întunecată

Au fost date publicității primele date obținute cu ajutorul spectrometrului magnetic alfa (Alpha Magnetic Spectrometer – AMS), amplasat la bordul Stației Spațiale Internaționale. Rezultatele par să conțină indicii despre materia întunecată.

ROSA (Agenția Spațială Română) devine partener al proiectului Ziua Asteroidului

video
În data de 14 februarie 2017, Luxemburg-ul a găzduit lideri internaționali pentru a lansa Ziua Asteroidului 2017, un eveniment recunoscut de Organizația Națiunilor Unite...

Un nou asteroid ameninţă Pământul

După cum anunţam din luna aprilieîn noaptea zilei de marţi spre miercuri, un asteroid cu diametrul de aproximativ 400 metri va trece între Terra şi Lună. Deşi este cel mai mare corp ceresc de asemenea dimensiuni care se apropie la o distanţă atât de mică de planeta noastră în ultimii 35 de ani, specialiştii ne asigură că nu există motive de îngrijorare.

Furtunile solare vor deveni mai distructive (Foto&Video)

În câteva decenii se pare că furtunile solare ar putea deveni mai periculoase, cel puţin pentru avioane şi navete spaţiale, potrivit cercetătorilor britanici de la Universitatea Reading. Cercetarea prezice că odată cu intrarea Soarelui într-o eră de activitate mai scăzută, radiaţii mai primejdioase vor afecta Pământul.

Un Univers foarte bine reglat

 

Viața, așa cum o cunoaștem noi, se bazează pe carbonul și oxigenul ”fabricate” de stele. Dacă ar fi existat numai o mică modificare în masa cuarcilor, din care sunt alcătuiți neutronii și protonii, atunci viața, așa cum o știm, nu ar mai fi fost posibilă.

Antimateria, „prizonieră” timp de 16 minute

300 de atomi de anti-hidrogen au fost capturați pentru o perioadă de timp record de 16 minute. Este vorba despre un rezultat entuziasmant pentru cercetătorii implicați în experimentul ALPHA de la CERN, din Geneva.