Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

O galaxie „în eprubetă” 0 (0)

Cercetătorii elvețieni au reușit, în premieră, să recreeze o galaxie virtuală, simulând pe computer comportamentul gazului, stelelor și materiei obscure.

Geometria Universului 4.2 (18)

„Noli tangere circulos meos!” Se spune că acestea au fost ultimele cuvinte ale celui mai mare matematician al antichității, Arhimede. Erau rostite la Siracuza,...

Astrofotografie: Observatorul SDO al NASA a surprins o spectaculoasă explozie solară...

Erupția coronală de masă a fost surprinsă de Solar Dynamics Observatory al Agenţiei Spaţiale Americane luni în jurul orei României 19:45, fotografia acesteia reprezentând una dintre cele mai frumoase imagini ale unei explozii solare.

Inteligența artificială dezvăluie secretele Universului 4 (10)

Explorarea misterelor Universului este una dintre cele mai ambițioase activități din știința modernă. Înțelegerea modului în care funcționează cosmosul nostru, de la...

Exoplaneta „aburindă” unde un an terestru durează 18 ore 5 (1)

Exoplaneta 55 Cancri e, descoperită în 2004, situată la o distanţă de 40 de ani-lumină de Terra gravitează în jurul Soarelui său la viteze ameţitoare, terminând o rotaţie completă în numai 18 ore.

De 35 de ani, un semnal regulat vine din spațiu. Și...

În 2023, cercetătorii au identificat un obiect numit GPM J1839-10 care, timp de aproximativ 35 de ani, a trimis explozii de energie...

Viața ar putea fi posibilă pe Lunile extrasolare 0 (0)


Pentru ca viața să poată apărea pe o planetă este nevoie ca aceasta să se afle în zona locuibilă, adică pe suprafața ei apa să poată exista în stare lichidă. Cele mai multe dintre exoplanetele care se află în zona locuibilă, descoperite până în prezent, sunt gigante gazoase, pe care viața de tip terestru este imposibilă. Totuși, sateliții lor ar putea adăposti viața.

Datele transmise de telescopul spațial James Webb contrazic modelele de reionizare...

Universul pe care îl cunoaștem astăzi a suferit transformări incredibile de la Big Bang, acum aproximativ 13,8 miliarde de ani. Unul dintre...

Steaua care nu ar trebui să existe 0 (0)

În imagine, steaua intitulată SDSS J102915+172927, din constelația Leului, pare banală și vagă. Dar, anticul astru incandescent dă peste cap orice teorie a astrofizicienilor referitoare la principiile formării stelelor.

O nouă teorie despre originea vieţii: are viaţa terestră origini marţiene?...

O nouă teorie ştiinţifică, publicată în Journal of American Chemical Society, sugerează faptul că la începuturi Terra ar fi avut prea multă apă pentru ca viaţa să poată exista, în timp ce pe Marte, care avea mai multe suprafeţe uscate, condiţiile ar fi fost mai prielnice vieţii…

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.