Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Ultimele clipe ale Nebuloasei „Clepsidră” MyCn18

Steaua centrală a nebuloasei planetare în formă de clepsidră nu mai are mult de „trăit”. Lipsită de combustibil, nebuloasa planetară MyCn18, cunoscută şi sub numele de Nebuloasa Clepsidră se află într-o ultimă, dar spectaculoasă fază.

Sfârșitul cosmologiei observaționale

Va veni o vreme în care cosmologii vor trebui să se bazeze numai pe datele observaționale păstrate în arhive. Universul nostru fiind...

Sonda Messenger aduce noi informaţii despre Mercur

Ultimele observări ale sondei Messenger indică, printre altele, existenţa unui rezervor de materiale cu densitate crescută în interiorul celei mai apropiate planete de Soare…

Fuziunea a două găuri negre

În 2010, telescopul spațial Fermi ne-a arătat că galaxia noastră are doi lobi. Nu știm care a fost fenomenul cosmic care i-a produs, dar acum avem o teorie.

Scenariu post-apocaliptic: Piticele albe „mănâncă” resturile planetelor telurice

Peste 4-5 miliarde de ani, atunci când Soarele va rămâne fără combustibil, va deveni o stea gigantică roşie, moment la care va pârjoli Terra, apoi se va dezintegra într-o nebuloasă, iar rămăşiţele miezului său vor forma o pitică albă înconjurată de nori de praf compuși din planetele pulverizate ale Sistemului Solar...

O sondă artificială a recoltat în premieră atomi din afara Sistemului...

O mică sondă spațială aflată pe orbita circumterestră a interceptat pentru prima oară vântul interstelar, detectând patru tipuri de atomi care își au originea în stele îndepărtate și au traversat Universul pentru a ajunge în proximitatea Pământului.

O stea bătrână, foarte bătrână


În vecinătatea noastră, la numai 190 de ani lumină distanță, se află cea mai bătrână stea observată vreodată. Steaua are numele HD 140283.

O scurtă istorie a Big Bang-ului (primul episod)

Cred că teoria începutului de Univers este cea mai bună dovadă a puterii inteligenței umane. Pentru a  înțelege locul și destinul omului în Univers...

Se pare că Luna a avut cândva un câmp magnetic propriu

Pornind de la descoperirea de pietre magnetizate pe suprafaţa selenară, oamenii de ştiinţă şi-au pus o întrebare firească despre existenţa acestora în condiţiile în care Luna nu are câmp magnetic. Se pare că tot ei au găsit şi răspunsul acestei întrebări…

Nucleosinteza – alchimia modernă

nucleosinteza-stiinta-tehnica-1
În 2013 a fost confirmat elementul 115, cea mai nouă adiție a tabloului imaginat pentru prima dată de rusul Dimitri Mendeleev, dar nu și cea mai grea. Încă din 2000, a fost...