Astronomie

În centrul galaxiei noastre se află o mare gaură neagră, numită Sagitarius A*. Cu ajutorul telescopului Chandra, cercetătorii NASA au detectat semnale în raze X, cu o durată de câteva ore şi o intensitate de 100 de ori mai mare decât cea obişnuită.

Deşi până în prezent au fost descoperite peste 750 de noi planete, iar misiunea Kepler aşteaptă confirmarea altor 2.300, o altă planetă de dimensiunea Terrei, care gravitează la o distanţă de steaua sa care să permită existenţa apei lichide şi implicit a vieţii, aşa cum o ştim noi, nu a mai fost găsită.

Noi simulări efectuate arată că înclinația Axei Pământului ar fi fost destul de stabilă şi fără existenţa unui satelit natural de mari dimensiuni. Luna stabilizează înclinaţia axei planetei noastre, făcându-i astfel climatul capabil să susţină forme avansate de viață. Totuşi, se pare că viaţa pe Terra s-ar fi dezvoltat oricum, cu ajutorul planetei Jupiter şi al altor factori externi.

Trei telescoape spațiale de la NASA, Hubble, Chandra și Swift, sunt toate îndreptate către o regiune îndepărtată din Constelația Dragonului, acolo unde pe 28 martie a avut loc o super-explozie, observată de astronomi în premieră. O explozie neprevăzută de raze gamma (Gamma Ray Burst - GRB), care își menține luminozitatea în pofida faptului că au trecut peste 10 zile de la eveniment.

În fiecare an, între 15 aprilie şi 15 mai, în lume se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Astronomiei. Ziua exactă cade într-o sâmbătă, cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Anul acesta, celebrăm astronomia în ziua de 25 aprilie!

Uriașa gaură neagră din centrul Căii Lactee ar putea fi „trezită” de un nor de gaz dens având volumul Sistemului Solar și aproximativ de trei ori masa Pământului. Bizara nebuloasă, observată în martie a.c. cu ajutorul instrumentului Very Large Telescope, din Chile, se îndreaptă înspre miezul galaxiei, care ar putea-o înghiți, generând radiații enorme, de natură să explice caracterul în general placid al găurii negre din centrul Căii Lactee.