Marte

A fost suficient ca, săptămâna trecută, un cercetător NASA, John Grotzinger, să aibă o reacție entuziastă vis-a-vis de o descoperire a roverului marțian Curiosity, pentru ca publicul să înceapă online o adevărată furtună a teoriilor cu privire la ceea ce s-ar fi putut descoperi. (Anunțul oficial va fi făcut în această seara la ora 21:00).

Echipajul format din şase astronauţi, care a stat pentru 520 de zile într-o capsulă fără geamuri pentru a simula efectele unei călătorii pe Planeta Roşie, se întoarce acasă.

Telefoanele inteligente sunt atât de evoluate încât s-a inventat, în sfârșit, pentru ele o aplicație... din altă lume.

La câteva luni de zile după defectarea vehiculului marțian Spirit, „geamănul” său încă funcțional Opportunity se apropie de marginea unui crater de mari dimensiuni, unde probabil își va desfășura ultima serie de explorări.

Un studiu efectuat asupra unor bacterii terestre ne indică modul în care viața se poate adapta, pentru a supraviețui în condițiile existente pe Marte.

Încă din 1976, de la amartizarea sondei Viking 1, cercetătorii caută pe Marte prezenţa moleculelor complexe de carbon, care să constituie o dovadă a vieţii pe Planeta Roşie. Deşi au fost găsite mostre de pietre marţiene care conţin semnături de carbon, potrivit unui nou studiu, acestea nu sunt urme ale vieţii extraterestre.

Imaginile care ilustrează acest material au fost obținute pe 27 ianuarie 2010 de către sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter și reprezintă suprafața planetei Marte fotografiată de la o altitudine puțin mai mare de 300 de kilometri (culorile au fost adăugate ulterior).