Marte

La câteva luni de zile după defectarea vehiculului marțian Spirit, „geamănul” său încă funcțional Opportunity se apropie de marginea unui crater de mari dimensiuni, unde probabil își va desfășura ultima serie de explorări.

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Mulți biologi sunt de părere că microbi marțieni ar putea trăi sub straturile de gheață de la polii planetei roșii sau chiar în bălțile cu apă extrem de sărată care s-ar afla în subsolul lui Marte, dar nu și-au putut da seama încă ce ar putea consuma ele.

Ar fi putut părea o întrebare la care nu vom fi aflat nicicând răspunsul. Și totuși, indicii clare despre clima marțiană vin tocmai de pe Terra, mai precis dintr-un meteorit vechi de 4 miliarde de ani care a ajuns de pe suprafața Planetei Roșii tocmai în Antarctica.

Pe 5 august 2012, roverul cu masa de peste 900 kg Curiosity va ajunge pe Marte, în cadrul celei mai importante și celei mai costisitoare misiuni NASA către Planeta Roșie.

În ultimul timp au tot fost aduse dovezi în sensul că Marte a fost cândva un loc prietenos cu suficientă umezeală, iar ultimele studii efectuate arată că Planeta Roşie a fost un loc chiar mai prielnic vieţii decât Terra, cel puţin în subteran.