Marte

Europa doreşte continuarea misiunilor marţiene ExoMars, programate pentru 2016 şi 2018, după ce statele membre ESA (Agenţia Spaţială Europeană) şi-au reiterat intenţiile în acest sens la întâlnirea desfăşurată ieri în capitala Franţei.

A fost suficient ca, săptămâna trecută, un cercetător NASA, John Grotzinger, să aibă o reacție entuziastă vis-a-vis de o descoperire a roverului marțian Curiosity, pentru ca publicul să înceapă online o adevărată furtună a teoriilor cu privire la ceea ce s-ar fi putut descoperi. (Anunțul oficial va fi făcut în această seara la ora 21:00).

Ar fi putut părea o întrebare la care nu vom fi aflat nicicând răspunsul. Și totuși, indicii clare despre clima marțiană vin tocmai de pe Terra, mai precis dintr-un meteorit vechi de 4 miliarde de ani care a ajuns de pe suprafața Planetei Roșii tocmai în Antarctica.

Cu miliarde de ani în urmă atmosfera marțiană era mult mai densă decât cea din prezent. În timp, sub acțiunea vântului solar, o bună parte din aceasta a fost erodată.

Regiunile întunecate misterioase de pe Marte însumează peste zece milioane de kilometri pătrați din suprafața depresiunilor aflate în nordul planetei. Compoziția acestor regiuni a fost necunoscută până în prezent, iar măsurători spectrale anterioare au indicat că ele sunt diferite de regiunile întunecate observate în alte zone ale Planetei Roșii, care constau mai mult din bazalt.

Tocmai s-a terminat mult așteptata conferință a NASA care a avut drept temă ultimele rezultate științifice ale roverului Curiosity. Deși foarte interesante, ele au fost lipsite de senzaționalul clamat de un cercetător al NASA în urmă cu mai bine de zece zile.